Bazele științei politice

Curs
9.2/10 (10 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 165 în total
Cuvinte : 52094
Mărime: 217.44KB (arhivat)
Publicat de: Klaus L.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Ciotea
curs drept bazele st. politice, Universitatea Titu Maior

Cuprins

  1. Cap. I. Ideile si conceptiile politice în antichitate 3
  2. A. Orientul Antic 3
  3. 1. Egiptul antic 3
  4. 2. Babilonul antic 4
  5. 3. India antica 5
  6. 4. China antica 8
  7. 5. Grecia antica 13
  8. 6. Roma antica 19
  9. Cap. II. Conceptiile si ideile politice în Evul mediu si Renastere 22
  10. A. Evul mediu 22
  11. 1.Ideologia politica religioasa a lui Toma D’Aquinno 22
  12. 2. Semnificatia politica a ereziilor 23
  13. 3. Doctrina lui Dante Alighieri 23
  14. 4. William Ockam 24
  15. 5. Marsilio de Padova 24
  16. 6. Gândirea politica islamica 25
  17. B. Renasterea 26
  18. 1. Parintele stiintei politice – Niccolo Machiaveli 26
  19. 2. Jean Bodin – Suveranitatea statului 28
  20. C. Reforma 29
  21. 1. Reforma în Cehia 29
  22. 2. Reforma în Germania 30
  23. 3. Elvetia 31
  24. Teoria dreptului natural 33
  25. 1. Conceptia politica a lui Hugo Grotius 33
  26. 2. Baruch Benedict Spinoza 35
  27. 3. Samuel Puffendorf 36
  28. 4. Christian Thomasius 36
  29. 5. Cristian Wolf 37
  30. 6. Actualitatea teoriei dreptului natural 37
  31. Ideologia comunismului utopic 39
  32. 1. Erasmus din Rotterdam 39
  33. 2. Utopia lui Thomas Morus 40
  34. 3. Thomaso Campanella 42
  35. 4. Concluzii asupra ideilor utopice 44
  36. Cap. III. Ideile politice în perioada Revolutiei burgheze din Anglia si iluminismul 46
  37. 1. Francis Bacon 46
  38. 2. Thomas Hobbes 47
  39. 3. Miscarea nivelatorilor 48
  40. 4. Ideologia diggerilor 49
  41. 5. Miscarea independentilor 50
  42. 6. John Locke 50
  43. Ideologia iluminista franceza 53
  44. 1. Montesqieu 53
  45. 2. Voltaire 55
  46. 3. Jean-Jaque Rousseau 56
  47. Cap. IV Politica si puterea 60
  48. 1. Conceptul de putere politica 60
  49. 2. Legitimitate si autoritate 63
  50. Cap. V. Corelatiile politicului 70
  51. 5.1. Relatia politica – economie 70
  52. 5.2. Raportul politica – drept 72
  53. 5.3. Relatia politica – morala 73
  54. 5.4. Raportul politica – religie 74
  55. 5.5. Raportul politica – stiinta 75
  56. Cap. VI. Sistemul politic 77
  57. 1. Conceptul de sistem politic 77
  58. 2. Caracteristicile sistemului politic 79
  59. 3. Nivelurile sistemelor politice 80
  60. Cap. VII Institutiile politice 85
  61. 1. Institutiile politice ale guvernarii 85
  62. 2. Institutiile legislative 87
  63. 3. Institutiile executive 89
  64. 4. Institutiile judecatoresti 89
  65. 5. Sisteme de guvernamânt 90
  66. Cap. VIII Tipologia statului 92
  67. 1. Tipuri de stat 92
  68. 2. Statul de drept 93
  69. Cap. IX Pluralismul politic 97
  70. 1. Definire. Geneza 97
  71. 2. Raportul partide – societate. Definirea partidului politic 100
  72. 3. Functiile partidelor poltice 101
  73. 4. Tipologia partidelor politice 103
  74. 5. Sisteme de partide 104
  75. Cap. X. Grupurile de interes si presiune 109
  76. 1. Definirea grupurilor de interes si presiune 109
  77. 2. Tipologia grupurilor de interese 110
  78. 3. Lobbyng-ul 111
  79. 4. Participarea la procesul decizional. „Triunghiul de fier” 113
  80. Cap. XI. Regimurile politice 115
  81. 1. Definirea regimurilor politice. Componente 115
  82. 2. Tipologia regimurilor politice 117
  83. 3. Opozitia în regimul democratic 120
  84. 4. Societatea civila 121
  85. Cap. XII Ideologia politica. Dreapta si stânga politicii 123
  86. 2. Ideologia dreptei / stângii 125
  87. Cap. XIII. Conservatorismul si neconservatorismul 130
  88. 2. Elitismul 137
  89. Cap.XIV. Doctrina liberalismului 140
  90. 1. Conceptii despre liberalism 140
  91. 2. Scoala fabianistilor 142
  92. 3. J.J. Bentham 143
  93. 4. Benjamin Constant 144
  94. 5. Neoliberalismul 146
  95. Cap.XV. Tehnocratia si puterea politica 151
  96. A. Predecesori. Primii tehnocrati 152
  97. B. Tehnocratie si puterea politica 156
  98. C. Tehnoelitismul 158
  99. D. Poliarhia – Compromisul dintre tehnocratie si democratie 159

Extras din curs

Cu mai bine de 6000 de ani înainte de Cristos, în mai multe regiuni din Orientul Antic apar primele organizari statale. La început este vorba de state farâmitate, de numeroase state mici, dar care, treptat se consolideaza si se centralizeaza. Nevoi economice, militare si sociale au impus centralizarea statelor respective, proces care a durat mai multe secole si diferit de la o tara la alta, de la o regiune la alta. Exista o serie de trasaturi comune pentru aceste state, între care:

a) accentuarea procesului de diferentiere sociala

b) intensificarea diferentierii economice

c) aparitia unor tensiuni si contradictii în societate

d) ascutirea luptei pentru putere în societate

e) noi necesitati impuse de crearea unor mari sisteme de irigatie si de prelucrari a pamântului

Evident, toate aceste fenomene si procese sociale, economice, politice etc. au condus la crearea statelor centralizate birocratice, anumite state de tip asiatic. Rolul activ, benefic al acestor state este în afara de orice discutie, deoarece ele au rezolvat probleme care astfel nu permitea dezvoltarea sociala.

O trasatura dominanta a acestor state consta în faptul ca religia a avut un rol deosebit în sustinerea statului si a conducatorilor sai. Religia legitima si consacra statalitatea. Au fost desigur si grupuri sociale care s-au ridicat împotriva dominatiei, birocratiei si despotismului caracteristic lumii antice, fapt reflectat si în anumite idei si conceptii sociale, politice, morale, juridice.

1.Egiptul antic

Indiscutabil Egiptul antic este primul stat sclavagist din lume. El fiinteaza înca din mileniul 4 înaintea erei noastre. Aici întreaga putere în stat apartine faraonului, care dispune de toate prerogativele, mijloacele si metodele de exercitare a puterii. Religia a jucat un rol extrem de important, ea fiind aceea care decreta caracterul divin al puterii de stat, al faraonului. De aceea nesupunerea fata de puterea de stat echivala cu nesupunerea fata de divinitate.

- Acest fapt este relevat de o serie de documente cum este Povetile lui Ptah Hotep (2800 îen), lucrare dedicata de autor fiului sau, unde sunt formulate principii si reguli de comportare pentru aristrocratia sclavagista egipteana.

El recomanda superiorilor moderatia, control, bunatate, iar celor dominati le recomanda umilinta, supunerea, încrederea în stapâni.

O alta lucrare poarta numele de Instructiunile lui Athoi catre fiul sau, unde autorul, mare demnitar, se pronunta împotriva rascoalelor, pentru prevenirea si înlaturarea lor. Athoi propune instaurarea unui regim sever de reprimare prin violenta. El priveste cu neîncredere pe cei saraci, care în opinia sa "sunt setosi de avere", motiv motiv pentru care sunt porniti pe rascoale. Rascoalele zdruncina ordinea sociala. De aceea el este adept al unor masuri drastice, violente, dar masurile luate trebuie sa fie prudente, lipsite de abuzuri si violente nejustificate. În aceasta lucrare transpare o evidenta impletire a unor prerogative ale statului (mentinerea ordinii sociale) cu natura sa despotica impuse mai ales supusilor.

- În fine o alta lucrare este intitulata: Convorbire între un dezamagit si sufletul sau, care se refera la existenta viitoare si este îndreptata contra dogmei religioase, condamnarea rânduielilor sociale, jafului si violentei, a abuzurilor de tot soiul. În ea se arata ca: "pretutindeni se jefuieste", "violenta a gasit salas în oameni", "fratele rapeste lucrurile fratelui".

Ideile Egiptului antic constituie primele începuturi ale gândirii politice, desi aveau un caracter rudimentar, naiv si nesistematic.

2.Babilonul antic

Aceasta regiune s-a dezvoltat puternic spre finele mileniului 4 îen, mai ales în zona fluviilor Tigru si Cufrat. Apar state despotice de tip asiatic, cel mai important, mai puternic fiind cel de sub domnia regelui Hamuradi (1792-1750).

Si aici conceptiile politice, etice si religioase sunt strâns legate si domina gândirea.

- Una dintre cele mai vechi scrieri politice este Codul regelui Ur-Engur, predecesor al lui Hammurabi, în care în numele marelui zeu Sames (zeul Soarelui si al Luminii), se fac referinte la structura societatii si la consolidarea statului.

Preview document

Bazele științei politice - Pagina 1
Bazele științei politice - Pagina 2
Bazele științei politice - Pagina 3
Bazele științei politice - Pagina 4
Bazele științei politice - Pagina 5
Bazele științei politice - Pagina 6
Bazele științei politice - Pagina 7
Bazele științei politice - Pagina 8
Bazele științei politice - Pagina 9
Bazele științei politice - Pagina 10
Bazele științei politice - Pagina 11
Bazele științei politice - Pagina 12
Bazele științei politice - Pagina 13
Bazele științei politice - Pagina 14
Bazele științei politice - Pagina 15
Bazele științei politice - Pagina 16
Bazele științei politice - Pagina 17
Bazele științei politice - Pagina 18
Bazele științei politice - Pagina 19
Bazele științei politice - Pagina 20
Bazele științei politice - Pagina 21
Bazele științei politice - Pagina 22
Bazele științei politice - Pagina 23
Bazele științei politice - Pagina 24
Bazele științei politice - Pagina 25
Bazele științei politice - Pagina 26
Bazele științei politice - Pagina 27
Bazele științei politice - Pagina 28
Bazele științei politice - Pagina 29
Bazele științei politice - Pagina 30
Bazele științei politice - Pagina 31
Bazele științei politice - Pagina 32
Bazele științei politice - Pagina 33
Bazele științei politice - Pagina 34
Bazele științei politice - Pagina 35
Bazele științei politice - Pagina 36
Bazele științei politice - Pagina 37
Bazele științei politice - Pagina 38
Bazele științei politice - Pagina 39
Bazele științei politice - Pagina 40
Bazele științei politice - Pagina 41
Bazele științei politice - Pagina 42
Bazele științei politice - Pagina 43
Bazele științei politice - Pagina 44
Bazele științei politice - Pagina 45
Bazele științei politice - Pagina 46
Bazele științei politice - Pagina 47
Bazele științei politice - Pagina 48
Bazele științei politice - Pagina 49
Bazele științei politice - Pagina 50
Bazele științei politice - Pagina 51
Bazele științei politice - Pagina 52
Bazele științei politice - Pagina 53
Bazele științei politice - Pagina 54
Bazele științei politice - Pagina 55
Bazele științei politice - Pagina 56
Bazele științei politice - Pagina 57
Bazele științei politice - Pagina 58
Bazele științei politice - Pagina 59
Bazele științei politice - Pagina 60
Bazele științei politice - Pagina 61
Bazele științei politice - Pagina 62
Bazele științei politice - Pagina 63
Bazele științei politice - Pagina 64
Bazele științei politice - Pagina 65
Bazele științei politice - Pagina 66
Bazele științei politice - Pagina 67
Bazele științei politice - Pagina 68
Bazele științei politice - Pagina 69
Bazele științei politice - Pagina 70
Bazele științei politice - Pagina 71
Bazele științei politice - Pagina 72
Bazele științei politice - Pagina 73
Bazele științei politice - Pagina 74
Bazele științei politice - Pagina 75
Bazele științei politice - Pagina 76
Bazele științei politice - Pagina 77
Bazele științei politice - Pagina 78
Bazele științei politice - Pagina 79
Bazele științei politice - Pagina 80
Bazele științei politice - Pagina 81
Bazele științei politice - Pagina 82
Bazele științei politice - Pagina 83
Bazele științei politice - Pagina 84
Bazele științei politice - Pagina 85
Bazele științei politice - Pagina 86
Bazele științei politice - Pagina 87
Bazele științei politice - Pagina 88
Bazele științei politice - Pagina 89
Bazele științei politice - Pagina 90
Bazele științei politice - Pagina 91
Bazele științei politice - Pagina 92
Bazele științei politice - Pagina 93
Bazele științei politice - Pagina 94
Bazele științei politice - Pagina 95
Bazele științei politice - Pagina 96
Bazele științei politice - Pagina 97
Bazele științei politice - Pagina 98
Bazele științei politice - Pagina 99
Bazele științei politice - Pagina 100
Bazele științei politice - Pagina 101
Bazele științei politice - Pagina 102
Bazele științei politice - Pagina 103
Bazele științei politice - Pagina 104
Bazele științei politice - Pagina 105
Bazele științei politice - Pagina 106
Bazele științei politice - Pagina 107
Bazele științei politice - Pagina 108
Bazele științei politice - Pagina 109
Bazele științei politice - Pagina 110
Bazele științei politice - Pagina 111
Bazele științei politice - Pagina 112
Bazele științei politice - Pagina 113
Bazele științei politice - Pagina 114
Bazele științei politice - Pagina 115
Bazele științei politice - Pagina 116
Bazele științei politice - Pagina 117
Bazele științei politice - Pagina 118
Bazele științei politice - Pagina 119
Bazele științei politice - Pagina 120
Bazele științei politice - Pagina 121
Bazele științei politice - Pagina 122
Bazele științei politice - Pagina 123
Bazele științei politice - Pagina 124
Bazele științei politice - Pagina 125
Bazele științei politice - Pagina 126
Bazele științei politice - Pagina 127
Bazele științei politice - Pagina 128
Bazele științei politice - Pagina 129
Bazele științei politice - Pagina 130
Bazele științei politice - Pagina 131
Bazele științei politice - Pagina 132
Bazele științei politice - Pagina 133
Bazele științei politice - Pagina 134
Bazele științei politice - Pagina 135
Bazele științei politice - Pagina 136
Bazele științei politice - Pagina 137
Bazele științei politice - Pagina 138
Bazele științei politice - Pagina 139
Bazele științei politice - Pagina 140
Bazele științei politice - Pagina 141
Bazele științei politice - Pagina 142
Bazele științei politice - Pagina 143
Bazele științei politice - Pagina 144
Bazele științei politice - Pagina 145
Bazele științei politice - Pagina 146
Bazele științei politice - Pagina 147
Bazele științei politice - Pagina 148
Bazele științei politice - Pagina 149
Bazele științei politice - Pagina 150
Bazele științei politice - Pagina 151
Bazele științei politice - Pagina 152
Bazele științei politice - Pagina 153
Bazele științei politice - Pagina 154
Bazele științei politice - Pagina 155
Bazele științei politice - Pagina 156
Bazele științei politice - Pagina 157
Bazele științei politice - Pagina 158
Bazele științei politice - Pagina 159
Bazele științei politice - Pagina 160
Bazele științei politice - Pagina 161
Bazele științei politice - Pagina 162
Bazele științei politice - Pagina 163
Bazele științei politice - Pagina 164
Bazele științei politice - Pagina 165
Bazele științei politice - Pagina 166
Bazele științei politice - Pagina 167
Bazele științei politice - Pagina 168
Bazele științei politice - Pagina 169
Bazele științei politice - Pagina 170

Conținut arhivă zip

  • cap1_3.doc
  • cap11-13.doc
  • CAP14.doc
  • CAP15.doc
  • cap4_10.doc
  • Cuprins.doc

Alții au mai descărcat și

Drept constituțional și instituții publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Dreptul Diplomatic și Consular

CAPITOLUL I. 1.1. Dreptul diplomatic şi consular – raporturi de complementaritate Noul secol şi noul mileniu marchează schimbări majore nu numai...

Drepturile Omului în Era Integrării și Globalizării

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI.5 1.2. IMPORTANȚA DREPTURILOR OMULUI ÎN EPOCA...

Drept constituțional - grupurile de interese

Un grup de presiune este o coaliţie, ocazională sau permanentă, formată din actori sociali ce îşi propun să smulgă puterii politice unele scutiri...

Forme de guvernământ și evoluția acestora în istoria României

Primele personalități din istorie care și-au exprimat opinia legat de formele de guvernământ, urmând să alcătuiască o clasificare, au fost...

Formele de guvernare în concepția lui Aristotel

Numărul, natura şi scopul diverselor forme de guvernare „Tirania este guvernarea unuia ce domneşte ca stăpân peste asociaţia politică; Oligarhia...

Elemente de Drept

OBIECTIVELE CURSULUI  Însusirea de catre studenti a elementelor fundamentale ale dreptului, a trasaturilor esentiale si definitorii ale ordinii...

Mediere

Capitolul I Istoria medierii 1.1 Scurte consideratii istorice 1.2 Aplicatii 1.3 Rezumat 1.4 Bibliografie Obiective - Intelegerea necesitatii...

Te-ar putea interesa și

Instituțiile statului. Parlamentul - Guvernul și puterile statului

I. Parlamentul Romaniei Parlamentul Romaniei este organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a Romaniei....

Gândirea Politică ca Bază Teoretico - Metodologică a Științei Politice Contemporane

1. SEMNIFICAŢIA ŞTIINŢIFICĂ A ISTORIEI GÂNDIRII POLITICE Istoria gândirii politice este una dintre părţile componente, deosebit de importantă, a...

Partide Politice - Partidul Fascist

Tema aleasă este cu siguranţă un subiect de dispută ce poate fi abordat din mai multe puncte de vedere,pe diverse planuri şi care implică o gradare...

Bazele științei politice

Constructia europeana III – Fondurile structurale I.Scurt istoric Este foarte dificil sa identificam diferitele etape ale constructiei europene....

Forța politică și influența politică

Prin forta politica se poate intelege capacitatea puterii de a folosi in mod corespunzator si la momentul potrivit, mijloacele de care dispune....

Grile bazele științei politice an 2 sem I FEAA

1. Care este conţinutul activităţii grupurilor denumite de politologii americani citizen activist groups: a) promovarea comerţului liber b)...

Bazele științei politice

Prezentare genarala a BSP - Apreciereile sistematice a bsp se inregistreaza in ultimile decenii al sc al XX-lea - Atunci se infintau care de...

Bazele științei politice

III. NOTE DE CURS BAZELE STIINTEI POLITICII Politica şi puterea. Aristotel definea omul drept “animal politic” (Politica - Casa şcoalelor,...

Ai nevoie de altceva?