Centralizarea pe Servicii

Principiul descentralizarii pe servicii

1. Continutul si rolul principiilor de drept.

2. Prezentarea de ansamblu a principiilor de organizare si functionare a administratiei publice.

3. Principiul descentralizarii pe servicii.

4. Notiunea serviciului public.

5. Notiunea descentralizarii administrativ-teritoriale si pe servicii.

6. Serviciile publice locale.

Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor. Etimologic, notiunea de principiu vine de la latinescul principium care are sensul de început, obârsie sau element fundamental. Orice principiu este un început pe plan ideatic, o sursa de actiune.

Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa, si asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative. Un principiu de drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta în aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru întregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientând activitatea legiuitorului. Pe de alta parte, principiile generale au un important rol în administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritul legilor. În alta ordine de idei, în situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. În consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocând lipsa textului legal, în baza caruia poate judeca, deoarece ar fi învinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina în baza principiilor de drept.

Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului împotriva imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor. Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme având rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.

Cele mai importante principii ale dreptului sunt:

1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului;

Actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept, deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drept o constituie cucerirea pe cale legala a puterii si apoi exercitarea sa în conformitate cu cerintele legalitatii.

În statul de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa fie vointa suverana a poporului, care trebuie sa-si gaseasca formele juridice de exprimare, astfel încât puterea poporului sa poata functiona în mod real ca o democratie. Poporul trebuie sa aiba garantii constitutionale eficiente, asigurându-se exercitiul separat al puterii pe cele trei planuri: legislativ, executiv si judecatoresc si în acelasi timp interconexiunile si intercontrolul fiecarei componente a puterii. În acest context se poate considera ca actiunea principiului asigurarii bazelor legale de functionare a statului se constituie în premisa existentei statului de drept.

2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor;

Ca fundamente ale vietii sociale, libertatea si egalitatea trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica. Nu poate exista egalitate decât între oameni liberi, iar libertatea nu poate exista decât între oameni a caror egalitate este consfiintita juridic.

Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale, iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti, dar astfel încât, prin exercitarea drepturilor proprii sa nu fie vatamate drepturile altora.

În planul realizarii efective a libertatilor sociale, rolul dreptului se materializeaza prin îngradirea înclinatiilor unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place si în înlaturarea tuturor barierelor si discriminarilor care persista în asigurarea sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii.

Libertatea este una singura, însa caile si formele de manifestare a libertatii sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului prevazute în Constitutie, cum ar fi:

- libertatea de opinie;

- libertatea religioasa;

- libertatea de exprimare, s.a.

3. Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor;

Responsabilitatea însoteste libertatea, si de aceea, trebuie facuta demarcatia neta între libertate si liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului în procesul interactiunii sociale. Concepând responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, se admite ideea ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii, si totodata, ca libertatea este o conditie fundamentalaa a responsabilitatii.