Cererea reconvențională

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 15711
Mărime: 38.56KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cererea reconventionala

In procesul civil, paratul nu adopta intotdeauna o pozitie defensiva, de aparare, ci poate avea si o atitudine agresiva, ridicand pretentii proprii impotriva reclamantului. Legea reglementeaza aceasta posibilitate prin art. 119 alin. 1 C. proc. civ., aratandu-se ca daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala^1 . Asa de exemplu, in timp ce reclamantul solicita ca prin condamnarea paratului, ce spera sa obtina, sa-l determine pe acesta sa-si execute obligatiile dintr-un contract, paratul solicita anularea sau rezolutiunea contractului respectiv.

In aceste cazuri, in care paratul are si el la randul lui pretentii impotriva reclamantului, poate sa faca o cerere reconventionala^2 . In lipsa acestei cereri, instanta nu poate obliga pe reclamant la efectuarea prestatiilor ce le are fata de parat, chiar daca ele exista si au fost dovedite^3 .

Prin introducerea unei cereri reconventionale se poate urmari^4 :

a) neutralizarea obligatiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului, de exemplu, in cazul in care reclamantul cere executarea unui contract incheiat cu paratul, acesta din urma solicita anularea, rezolutiunea, rezilierea contractului respectiv;

b) atenuarea obligatiei paratului fata de reclamant^5 , cum ar fi, cererea paratului-debitor, care, pretinzandu-se si el creditor al reclamantului, exige in contra acestuia lichidarea creantei sale (prin ipoteza, paratul nu ar putea opune, pe cale de simpla aparare, compensatia legala, deoarece creanta sa nu este inca lichida). Pe calea cererii reconventionale nu poate fi opusa compensatia legala, inclusiv din motivul ca aceasta poate fi obtinuta pe cale de simpla aparare in proces^6 .

Reamintim in acest sens ca, compensatia este modul de realizare a creantei creditorului care consta in stingerea a doua obligatii reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Daca obligatiile nu sunt egale ca valoare, datoriile se vor stinge pana la concurenta celei mi mici dintre ele: A datoreaza lui B 5000 RON, iar B datoreaza lui A 3000 RON. Prin operarea compensatiei, B urmeaza a plati lui A numai 2.000 RON, caci pentru 3000 RON "a platit" cu creanta pe care, la randul sau, o avea impotriva lui A^7 .

Potrivit art. 1144 c. civ., "compensatia se opereaza de drept, in puterea legii, SI CHIAR CAND DEBITORII NU AR STI NIMIC DE ACEASTA (subl. ns. - H. Sasu); cele doua datorii se sting reciproc in momentul cand ele se gasesc existand deodata si pana la concurenta cotitatilor lor respective".

Pornind de la aceasta definitie, s-a aratat ca pentru a opera o compensatie legala trebuie indeplinite urmatoarele conditii^8 :

(1) reciprocitatea obligatiilor. Aceasta inseamna ca ambele creante trebuie sa existe intre aceleasi persoane, care sa fie creditor si debitor, in acelasi timp, una fata de cealalta.

(2) creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile, adica bunuri care, in executarea unor obligatii, pot fi inlocuite unul cu altul, fara sa afecteze valabilitatea platii. Aceasta deoarece prin compensatie cei doi creditori reciproci trebuie sa fie in situatia in care ar fi fost daca s-ar fi efectuat plata. Intr-adevar, ei urmau a primi exact ce-si datorau unul fata de celalalt. Pentru a putea opera compensatia, trebuie sa isi datoreze bunuri fungibile, altfel s-ar schimba, fara vointa partilor, obiectul obligatiei;

(3) creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe^9 , adica existenta lor sa nu fie discutabila din punct de vedere juridic;

(4) creantele reciproce sa fie lichide, adica sa fie determinate cu exactitate in valoare lor;

(5) creantele reciproce sa fie exigibile, adica sa fi ajuns la scadenta. Daca una din obligatiile reciproce este afectata de un termen, nu poate opera compensatia, caci debitorul nu poate fi obligat sa plateasca inainte de termen, or compensatia este tot o plata.

In schimb, termenul de gratie nu impiedica compensatia, caci el reprezinta o favoare acordata de instanta debitorului pana la executarea silita a obligatiei. Daca in cest interval debitorul devine creditorul propriului sau creditor, ii va putea opune compensatia, adica "va plati" ^10 prin invocarea compensatiei.

DE RETINUT:

Daca sunt indeplinite aceste conditii, compensatia va opera de drept^11 .

Revenind la cererea reconventionala aratam ca pentru a obtine reducerea unei pretentii formulate de reclamant nu este totdeauna necesar a se face cerere reconventionala sau cerere separata, ci este suficient, ca ea sa fie invocata pe calea unei simple aparari de fond, in cadrul procesului^12 . Tot astfel, platile facute in executarea unui contract pot fi opuse pe cale de exceptie, fara a fi necesara formularea unei cereri reconventionale. S-a mai decis ca valoarea unor pretentii formulate de chirias trebuie stabilita si dedusa din chiria restanta, chiar si in lipsa unei cereri reconventionale, o atare cerere fiind necesara numai daca se tinde la obligarea proprietarului la plata unei eventuale diferente ce ar rezulta din scaderea chiriei restante din suma datorata chiriasului^13 . In aceeasi ordine de idei s-a statuat in practica judiciara ca, intr-o actiune prin care reclamantul pretinde sa i se restituie anumite bunuri, invocand dreptul sau de proprietate, paratul nu are nevoie sa faca cerere reconventionala pentru a opune reclamantului dreptul sau de proprietate asupra bunurilor in litigiu, drept dobandit prin schimb sau dare in plata^14 .

Preview document

Cererea reconvențională - Pagina 1
Cererea reconvențională - Pagina 2
Cererea reconvențională - Pagina 3
Cererea reconvențională - Pagina 4
Cererea reconvențională - Pagina 5
Cererea reconvențională - Pagina 6
Cererea reconvențională - Pagina 7
Cererea reconvențională - Pagina 8
Cererea reconvențională - Pagina 9
Cererea reconvențională - Pagina 10
Cererea reconvențională - Pagina 11
Cererea reconvențională - Pagina 12
Cererea reconvențională - Pagina 13
Cererea reconvențională - Pagina 14
Cererea reconvențională - Pagina 15
Cererea reconvențională - Pagina 16
Cererea reconvențională - Pagina 17
Cererea reconvențională - Pagina 18
Cererea reconvențională - Pagina 19
Cererea reconvențională - Pagina 20
Cererea reconvențională - Pagina 21
Cererea reconvențională - Pagina 22
Cererea reconvențională - Pagina 23
Cererea reconvențională - Pagina 24
Cererea reconvențională - Pagina 25
Cererea reconvențională - Pagina 26
Cererea reconvențională - Pagina 27
Cererea reconvențională - Pagina 28
Cererea reconvențională - Pagina 29
Cererea reconvențională - Pagina 30
Cererea reconvențională - Pagina 31
Cererea reconvențională - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Cererea Reconventionala.doc

Alții au mai descărcat și

Cererea de chemare în judecată

Organele de justitie competente nu se pot sesiza din oficiu, activitatea lor putandu-se declansa numai la cererea partii interesate. Aceasta...

Drept Administrativ Comparat

Consideraţii introductive. Bazele dreptului administrativ comparat. Dreptul administrativ comparat- caracteristici. Conceptul de administraţie în...

Sisteme Societare. Uniunile de Persoane Juridice, Concernele, Grupurile Financiar-Industriale

7.1. Dispozitii generale Concentrarea capitalului si expansiunea activitatii de intreprinzator pe teritoriul intregului stat si chiar peste hotare...

Sisteme Administrative Europene

Capitolul I. Consideraţii introductive § 1. Conceptul de administraţie publică Abordarea completă şi complexă a diferitelor sisteme de...

Contractul de Credit Bancar

Secţiunea I Sediul materiei Principala reglementare a contractelor de credite o constituie O U G nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi...

Psihologie Juridică

Cursul 1 CULTURA SI DREPTUL 1.1 NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA. 1.2 VALORILE. Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica...

Precizări preliminare. poziția procesuală a părților

Partile Precizari preliminare. Pozitia procesuala a partilor Actiunea, pe de o parte, si fiecare mijloc procesual ce intra in componenta...

Puterea de Lucru de Judecat

Prezentare Una dintre cele mai importante exceptii de procedura este aceea a puterii lucrului judecat^1 . Elementele lucrului judecat sunt acelea...

Te-ar putea interesa și

Participanții la procesul civil

INTRODUCERE În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al organelor...

Judecata în fața instanței de fond - etapa scrisă

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Secţiunea I Consideraţii generale privind justiţia Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri : - Intr-un...

Arbitrajul comercial internațional

ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL 1. CONSIDERATII GENERALE 1.1. Notiune si evolutia arbitrajului 1.1.1. Notiune Majoritatea litigiilor dintre...

Terțele Persoane în Procesul Civil

1. Aspecte generale referitoare la participanţii în procesul civil. Întreaga soluţionare a procesului civil implică, cu necesitate, existenţa unor...

Subiecte Drept Procesual Civil

18. Definiţi procesul civil Activitatea desfăşurata de instanţa, parti, organe de executare si alte organe sau persoane chemate să participe la...

Drept Procesual Civil I

Principiile fundamentale ale procesului civil Forma procesului civil Sesizarea instantei Este de principiu, facuta de partea interesata. Ca...

Drept Procesual Civil

Dreptul de a sesiza instanta Sediul materiei: art. 192 NCPC Reprezinta actul de procedura prin care reclamantul va formula o pretentie prin care...

Sinteză procedură civilă - admitere sng

Princ. liberului acces la justitie reglementat de art 5 din Cod. stabileste faptul ca judecatorul are indatorirea sa primeasca si sa solutioneze...

Ai nevoie de altceva?