Conflictele de Muncă

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 4757
Mărime: 19.82KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Conform art. 248 alin.1 din Codul muncii, conflictul de muncă reprezintă orice deza¬cord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.

Potrivit Legii nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, aceeaşi noţiune este definită ca reprezentând conflictul (litigiul) individual sau colectiv născut între angajator şi salariaţi cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

Între cele două texte legale nu există decât o diferenţă de formulare: în timp ce prin Codul muncii conflictul de muncă este definit sintetic, Legea nr.168/1999 cuprinde o definiţie care concretizează ceea ce Codul exprimă prin „orice dezacord intervenit între partenerii sociali în raporturile de muncă”.

Esenţial este faptul că orice conflict de muncă presupune existenţa unui raport juridic, întemeiat pe un contract individual sau colectiv de muncă, în legătură cu care se înregistrează, la un moment dat, un dezacord între salariat şi angajator ori între partenerii sociali.

Atât Codul muncii cât şi Legea nr.168/1999 clasifică conflictele de muncă astfel:

- conflicte de interese

- conflicte de drepturi

CONFLICTELE DE INTERESE

Conflictele de interese sunt reglementate de Legea nr. 168/1999 privind soluţi¬onarea conflictelor de muncă şi au următoarele trăsături:

- nu pot interveni într-un alt moment al derulării raporturilor de muncă decât exclusiv în cel al negocierii contractului colectiv de muncă, nu şi al negocierii contractului individual de muncă;

- nu se pot referi la negocierea unui contract individual de muncă şi nu se pot declanşa pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă;

- pot avea ca obiect aspecte care, potrivit Legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, pot fi reglementate prin acest contract, respectiv salarizarea, condiţiile de muncă, timpul de muncă şi timpul de odihnă, sănătatea şi securitatea muncii;

- nu pot avea ca obiect revendicări ale salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ, angajatorul neavând posibilitatea legală de a negocia astfel de solicitări.

Desigur, nimic nu se opune ca salariaţii şi unitatea să negocieze sau să aibă un punct de vedere comun privind o eventuală intervenţie normativă. Dar, legal, partenerii sociali nu pot face altceva decât să înainteze propunerea lor organelor care au iniţiativă legislativă. Dacă nu se dă curs demersului lor, situaţia în cauză nu poate constitui temei al unui conflict de interese;

- au întotdeauna caracter colectiv. Potrivit art.9 din Legea nr. 168/1999, ele pot interveni la nivel de unitate, grupuri de unităţi, ramuri sau la nivel naţional ori, în cazuri speciale, la nivel de subunitate, compartiment sau grup de salariaţi;

- nu pot privi interese ale persoanelor care prestează munca în temeiul unui alt contract decât contractul individual de muncă.

Conflictele de interese nu izvorăsc din încălcarea unui drept deja existent. În momentul apariţiei lor, există numai interesul ca prin negociere să se consacre anumite drepturi în contractul colectiv de muncă.

În cadrul reglementării legale actuale, definitoriu pentru conflictele de interese nu este caracterul lor colectiv – deoarece şi conflictele de drepturi pot avea caracter colectiv – ci faptul că ele intervin cu prilejul negocierii colective, respectiv într-o fază precontractuală.

MODALITĂŢI DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR DE INTERESE

Conflictele de interese sunt legate strict de dreptul salariaţilor la negocieri colective. Astfel, un conflict de interese poate fi determinat numai de neînţelegeri legate de nego¬cierea colectivă, iar prevederile Legii nr.168/1999 trebuie corelate cu cele ale Legii nr.130/1996.

Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ potrivit art.8 din lege. Deşi legea nu prevede expres, nu pot constitui obiect al conflictelor de interese nici litigiile a căror soluţionare este supusă altor reglementări legale.

Situații în care poate interveni declanşarea conflictelor de interese

Refuzul de a negocia. În ce priveşte situaţia în care unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract sau cel anterior a încetat, trebuie avut în vedere faptul că negocierea colectivă este obligatorie. În acest caz conflictul de interese poate fi declanşat doar daca se manifestă refuzul unităţii de a începe negocierea. Ori potrivit Legii 130/1996, unitatea care are cel puţin 21 de salariaţi este obligată să iniţieze negocierea colectivă.

Refuzul de accepta revendicările salariaţilor. Pentru a ajunge în această situaţie e clar că unitatea a respectat obligaţia de a iniţia negocierea colectivă, însă nu este de acord cu revenicările formulate de sindicate. Pentru ca executarea acestei obligaţii să nu aibă numai caracter formal şi pentru a se echilibra raportul d eforţe dintre partenerii sociali legea a prevăzut această situaţie pentru declanşarea conflictului de interese.

Refuzul de a semna contractul colectiv de muncă. Deşi negocierile au fost defini¬tivate şi, deci partenerii sociali au ajuns la un acord de principiu, unitatea refuză nejustificat încheierea contractului colectiv de muncă. Potrivit art.26, alin.2 lit.b, din Legea privind contractul colectiv de muncă contractul poate fi înregistrat la organele competente şi fără semnătura reprezentanţilor legali ai unităţii cu condiţia ca aceştia să fi participat la negocieri şi să fi fost de acord cu clauzele negociate. Dacă, însă, din actele depuse de părţi nu reiese acest lucru conflictul de interese poate fi declanşat.

Refuzul de a începe negocierile anuale obligatorii. Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă nu se pot declanşa conflicte de interese. Totuşi, dacă unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţia legală de a demara negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, condiţiile de muncă, deşi contractul nu a încetat, se poate declanşa conflict de interese.

Preview document

Conflictele de Muncă - Pagina 1
Conflictele de Muncă - Pagina 2
Conflictele de Muncă - Pagina 3
Conflictele de Muncă - Pagina 4
Conflictele de Muncă - Pagina 5
Conflictele de Muncă - Pagina 6
Conflictele de Muncă - Pagina 7
Conflictele de Muncă - Pagina 8
Conflictele de Muncă - Pagina 9
Conflictele de Muncă - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Conflictele de Munca.doc

Alții au mai descărcat și

Contribuții la expertiza medico-legală și juridică a asfixiilor mecanice

OBIECTIVUL LUCRĂRII Imprimarea unui caracter modern activităţii judiciare a preocupat de-a lungul timpului mulţi specialişti în jurisprudenţă care...

Conflicte de Munca

Pentru a stinge sau suprima o stare conflictuala este nevoia de un volum minim de cunostiinte despre simptomele, formele si cauzele sale; pentru a...

Uniunea Europeană și drepturile omului

Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane,...

Dreptul Muncii

Capitolul 1: Conceptul de contract colectiv. Negocierea contractelor colective de muncă 1. Sediul materiei - Codul muncii - Legea nr. 53/2003,...

Drept Procesual Penal

CAPITOLUL V MĂSURILE PROCESUALE Măsurile procesuale sunt mijloace prevăzute de lege, de privare sau limitare a unor drepturi fundamentale ale...

Beligeranță - neutralitatea în timp de conflict armat

I. CONCEPTUL DE NEUTRALITATE ÎN TIMP DE RĂZBOI ŞI EVOLUŢIA SA 1.Definiţia neutralităţii Conceptul de "neutralitate" defineşte situaţia statelor...

Dreptul Muncii

Capitolul I RELAŢIILE SOCIALE DE MUNCĂ 1. Noţiune şi trăsături caracteristice raportului juridic de muncă Normele juridice nu reprezintă un...

Dreptul Muncii

1. Noţiunea şi obiectul dreptului muncii A. Munca - activitate specific umană Existenţa omului - atât ontogenetic, cât şi istoric - este...

Te-ar putea interesa și

Munca și Conflictele de Munca

CONSIDERAŢII GENERALE REFERITOARE LA MUNCĂ ŞI LA CONFLICTELE DE MUNCĂ Munca reprezintă o activitate inseparabilă de existenţa fiinţei umane Munca...

Soluționarea Conflictelor de Interese

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. DREPTUL MUNCII – RAMURĂ ŞI ŞTIINŢĂ A DREPTULUI Dreptul muncii este cea mai dinamică şi concretă ramură a...

Conflictele colective de munca

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă, intitulată: ,,Conflictele de muncă”, se datorează faptului că este o problemă foarte...

Jurisdicția Muncii

MOTO: „Nici ziare, nici legi, nici academii, nici o organizaţie asemănătoare cu cele mai înaintate nu sunt în stare de-a înlocui munca şi, o stare...

Conflictele Colective de Muncă

Introducere Motivul pentru care am ales această temă, intitulată: ,,Conflictele colective de muncă”, se datorează faptului că este o problemă...

Conflictele Individuale de Muncă

INTRODUCERE Conflictele de muncă au fost privite dintotdeauna ca o problemă dificilă, iar majoritatea ţărilor o tratează cu o deosebită...

Conflictele de muncă în legislația muncii

INTRODUCERE Viața omului este de neconceput fără muncă. Omul, prin muncă, se integrează în societate, se afirmă printre semeni, se realizează din...

Jurisdicția muncii

1. Consideraţii introductive Adoptarea şi intrarea în vigoare a noului Cod al muncii la 1 martie 2003 devenise o strictă necesitate în condiţiile...

Ai nevoie de altceva?