Conflictul în spațiu al normelor conflictuale și retrimiterea

Exista un conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care au puncta de legatura diferite. Conflictul se numeste in spatiu deoarce normele conflictuale din sistemele de drept in prezenta coexista.

Conflictul in spatiu al normelor conflictuale este de doua feluri:

A) Pozitiv - intervine atunci când fiecare normă conflictuală trimite

Ia propriul său sistem de drept .. Ex: Se pune pune problema starii civile a unui cetatean roman cu domiciliul in Anglia, daca problema apare in fata instantei englez, aceasta va aplica norma sa conflictuala, lex domicile, care trimite la sistemul de drept englez. Daca problema apare in fata instantei romane, aceasta conform normei conflictuale lex patriae, va aplica dreptul roman. Acest conflict se solutioneaza in principiu prin aplicarea normei conflictuale a forului de catre instanta competenta in solutionarea litigiului.

Conflictul pozitiv de norme conflictuale nu duce la retrimitere.

B) Conflictul este negativ daca normele conflictuale in cauza se pronunta necompetente a solutiona raportul cu element de extraneitate. Astfelm in privinta formei actului juridic intocmit de un roman in strainatate, norma conflictuala romana declara competenta legea locului de incheiere, iar norma conflictuala straina prevede competenta legii nationale a persoanei. Fiecare norma conflictuala , atribuind competenta celeilalte norme conflictuale, poate sa apara retrimiterea.

Legea forului trimite la o lege straine care retrimite la o alta lege.

Astfel, conflictul este negative in situatia in care nici una din normele conflictuale in prezenta nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert. Aceasta este prima conditie a retrimiterii. Aceasta conditie este necesara dar nu si suficienta

Pentru a exista retrimitere trebuie sa fie intrunita si o a doua conditie, care tine de sensul trimiterii.

Astfel, trimiterea de catre norma conflictuala a forului la un drept strain se poate face in doua sensuri:

1. Numai la normele materiale ale sistemului de drept strain. In acest caz se vor aplica aceste norme fara sa existe retrimitere.

2. La intregul sistem de drept strain, deci inclusiv la normele sale conflictuale, in acest caz poate exista retrimitere.

Asadar, pentru a exista retrimitere, trebuie intrunite 2 conditii cumulative:

1) Sa existe un conflict negative intre normele conflictuale din sistemele de drept in prezenta cu privier la un anumit raport juridic

2) Norma conflictuala a forului (a statului instantei sesizate) sa admita retrimiterea, adica sa trimita la intregul sistem de drept strain.

Definim retrimiterea ca fiind acea situatie juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar acesta din urma prin norma sa conflictuala in materie nu primeste trimiterea, ci fie trimite inapoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert.

Speta lider in materia retrimiterii este speta FORGO, solutionata de instantele franceze.

In 1978, un cetatean bavarez, pe numele lui Forgo este adus in Franta la varsta de 5 ani, nu dobandeste domiciliul legal in Franta, deoarece nu indeplineste formalitatile cerute in acest sens de legea franceza, ci are in Franta numai un domiciliu de fapt. Conform legii franceze, Forgo era cetatean bavarez, cu domiciliul legal in Bavaria. Moare la varsta de 68 de ani lasand o importanta avere mobiliara.In absenta unui testament, la succesiunea lui Forgom o sa ridice pretentii rudele sale colaterale dupa mama, precum si statul Francez, reprezentat de administratia domeniilor. Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae, succesiunea mobiliara era carmuita de legea nationala a defunctului, respectiv cea bavareza, care acorda drept de succesiune rudele colaterale dupa mama. Instantele franceze au constat insa, ca norma conflictuala bavareza prinvind succesiunea mobiliara trimitea inapoi la legea franceza. (Normele conflictuale bavareze prevedeau ca succesiunea mobiliara este supusa legii domiciliului de fapt al defunctului). Asadar, norma conflictuala bavareza nu accepta trimiterea, ci retrimite la dreptul francez. Acceptand retrimiterea, instanta franceza a aplicat legea succesorala franceza, conform careia, rudele colaterale dupa mama, nu aveau drept la mostenire. Astfel, mostenirea fiind vacanta a fost culeasa de statul francez, pe teritoriul careia se aflau bunurile mobile respective.