Constatarea tehnico-științifică și expertiză judiciară

Modul de dispunere şi valorificare a acestora în activitatea de cercetare penală

1.Noţiuni generale despre constatarea tehnico-ştiintifică şi expertiza judiciară

2.Genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize ;constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza criminalistică

3.Modul de dispunere şi efectuare a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor

4.Aprecierea şi valorificarea concluziilor constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor în activitatea de cercetare penală

5.Particularităţi în dispunerea şi efectuarea altor genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize medico-legale, tehnice-auto şi contabile

1.Noţiuni generale despre constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza judiciară

A Constatarea tehnico-ştiinţifică

Baza legală

Art. 112 din CPP prevede expres cînd se poate dispune constatarea tehnico-ştiinţifică şi de către cine

Constatarea Tehnico-ştiinţifică se poate dispune cînd există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi cînd este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Constatarea se efectuează de regulă de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul ori pe lînga instituţia de care aparţine organul de urmărire penală.

Poate fi efectuată şi de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul altor organe

- Definiţia

Constatarea este activitatea de interpretare şi valorificare

imediată a urmelor mijloacelor materiale de probă şi împrejurărilor de fapt desfăşurate de specialiştii sau tehnicienii care funcţionează în cadrul ori pe lîngă instituţia de care aparţine organul de urmărire penală sau din alte organe în scopul identificării făptuitorilor şi a obiectelor folosite pentru săvîrşirea infracţiunii.

Constatarea este menţionată în art.64 cpp alături de celelalte mijloace de probă ,dar constatarea nu reprezintă un mijloc propriu-zis de probă ci un procedeu de probaţiune ,o operaţie tehnică ,o modalitate de examinare a unor mijloace materiale de probă.

EXPERTIZA JUDICIARĂ

a)Baza legală

Art 64 cpp—Articolul ‘Mijloacele de probă “ prevede printre altele ca mijloace de probă şi expertizele.

Art 116 cpp---“Cînd pentu lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei în vederea aflării adevarului sunt necesare cunoştinţele unui expert organul de urmărire penală ori instanţa de judecată dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei expertize”.

- Expertizele sunt efectuate de experţi.

- Expertizele se dispun de către organul de cercetare penală.

b)Definiţia

Expertiza judiciară este rezultatul unei activităţi de cercetare ştiinţifică realizată de unul sau mai multi experţi, la cererea organelor judiciare în vederea prelucrării faptelor din anumite domenii ,pentru a le face accesibile activităţii judiciare.

Expertiza criminalistică este o activitate de cercetare ştiinţifică a urmelor şi mijloacelor materiale de probă în scopul identificării persoanelor, animalelor, obiectelor, substanţelor sau fenomenelor, de determinare a anumitor însuşiri ori schimbări intervenite în conţinutul, structura, forma şi aspectul lor.

Cu ajutorul expertizei se realizează lămurirea unor situaţii care necesită cunoştinţe de specialitate în anumite domenii de activitate

Genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza criminalistică

Datorită sferei largi de domenii în care se solicită şi se foloseşte sprijinul experţilor nu s-a stabilit un criteriu unic de clasificare a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor

În literatura de specialitate se folosesc următoarele criterii de clasificare :

a)-După natura problemelor ce urmează a fi lămurite prin expertize

b)După modul în care legea reglementează necesitatea efectuării expertizei

c)După modul de desemnare al experţilor

d)După modul de organizare al experţilor

d)după modul de organizare găsim:

-Expertize simple –efectuate de un specialist dintr-un anumit domeniu de activitate

-Expertize complexe-necesită pentru lămurirea faptelor cunoştinţe din mai multe domenii ,deci vor fi efectuate de experţi din mai multe domenii de activitate, cu specializări diferite

c)după modul de desemnare al experţilor :

-Expertize simple-pentru efectuarea expertizei expertul este numit de organul judiciar

-Expertize contradictorii-experţii sunt numiţi de către organele judiciare şi de către părţi.

-Expertize supravegheate-în acest caz părţile pot desemna un specialist autorizat care să controleze modul de efectuare a expertizei.

b)după modul în care legea reglementează necesitatea efectuării expertizei:

-Expertize facultative-sunt dispuse de organele judiciare atunci cînd acestea socotesc că pentru lămurirea unor situaţii este necesară opinia unui expert

-Expertize obligatorii –cele a căror efectuare este expres prevazută de lege(art 117 cpp)

a)după natura problemelor ce urmează a fi lămurite prin expertiză

Este criteriul cel mai potrivit de clasificare a expertizelor pt structurile de poliţie şi avem;

-Expertize tehnice –efectuate de experţi tehnici

-Expertize contabile –efectuate de experţi contabili

-Expertize medicale-efectuate de medici legisti sau alti medici abilitaţi să efectueze expertiza

-Expertize criminalistice –sunt expertizele cele mai des folosite de organele de poliţie

Definiţie: Expertizele criminalistice sunt rezultatul activităţilor de cercetare ştiinţifică a urmelor şi mijloacelor materiale de probă în scopul identificării persoanelor, obiectelor, substanţelor şi fenomenelor aflate în legătură cauzală cu fapta.

În funcţie de natura problemelor care sunt supuse expertului spre cercetare expertizele criminalistice se împart în:

- Expertizele criminalistice ale scrisului şi semnăturii.

Se mai numeşte expertiză grafică şi are ca obiect descoperirea falsurilor, stabilirea autenticităţii unor înscrisuri a autorilor unor texte sau semnături Trebuie facută diferenţa între această expertiză şi expertiza grafologică. Expertiza grafologică are ca obiect stabilirea temperamentului, a configuraţiei caracteriale şi a comportamentului subiecţilor autori ai scrisului.

- Expertiza dactiloscopică –are ca obiect stabilirea autorului urmelor digitale găsite la faţa locului.

- Expertiza traseologică –are ca obiect identificarea persoanelor, animalelor sau obiectelor, urmelor imprimate de către acestea în diferite locuri respectiv urme de picioare, urmele lăsate de mijloacele de transport ,de instrumentele de efracţie, urme de dinţi, urme de buze, de urechi, păr, corpuri delicate în caz de incendiu.