Constitutia

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 5901
Mărime: 40.23KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. Definirea constitutiei.

Constitutia este legea fundamental a oricarui stat, temelia structurii sale juridice si de autoritate, fundamental acesteia.

Pornind de la etimología termenului “constitutie”, aceasta poate fi definita ca fiind “asezamantul” politic si juridic fundamental al unui stat. Constitutia este actul juridic normativ suprem, cuprinzand nórmele care au ca obiect de reglementare institutionalizarea si exercitarea puterii, norme adoptate in cadrul unei proceduri specifice.

2. Caracterele Constitutiei

- Are carácter de lege (contine norme juridice)

- Este legea fundamentala.

- Are forta jurídica suprema.

- Este baza jurídica a societatii.

- Contine principii fundamentale pentru tóate domeniile vietii.

- Este temelia organizarii statale.

- Confera satabilitate.

- Prevederile sale privesc cu precadere puterea de stat

- Reglementeaza relatiile fundaméntele.

- Se adopta in forma scrisa, solemna, sistematica.

3. Constitutii cutumiare

Exemple de constitutii cutumiare ne ofera: Anglia, Israel, Noua Zeelanda, ele sunt rezultatul experientei, traditiilor, procedentelor, uzantelor, principiile fundamentale fiind regasite in timp de activitate statala. Cutumele (obiceiurile) sunt reguli sociale de conduita cu carácter de obligativitate, chiar daca ele nu deriva de la organele statului. Ele s-au fixat in constiinta colectiva, raspunzand sentimentului social de justitie si sunt consacrate printr-o practica indelungata.

Nu orice precedent devine cutumă. Condiţiile pe care trebuie să le indeplinească un obicei ca acesta să se transforme intr-o cutumă constitutională sunt: repetarea, durata, constanţa, claritatea si consensul.

4. Constituţii scrise

Ofera mai multa claritate si precizie. Ele s-au impus începând cu secolul al XVIII-lea. Sunt reguli codificate in documente oficiale si solemne. Aparitia lor ca moment istoric tine de Epoca Luminilor si tine de nevoia ca cetăţeanul să se poată apăra impotriva arbitrului si abolutismului. Având în vedere largul ecou al teoriei potrivit căreia statul nu este altceva decat o convenţie interumana si conform careia indivizii au renuntat la o parte din natura lor.

5. Constitutii flexibile

O constituţie este flexibilă atunci când, din punct de vedere juridic si procedural ea nu se deosebeste fundamental de legea organică, aceasta poate fi modificată după regulile si procedurile legislative obişnuite. Constituţia reflecta nevoile societăţii la un moment istoric dat, însă aceste nevoi, precum si formele de organizare politica se pot schimba. Exista insă si dezavantajele flexibilităţii constituţionale: O procedura prea uşoară de modificare a constituţiei ar putea pune in primejdie stabilitatea cadrului de referinţă statal.

6. Constituţii rigide

Aceasta poate fi modificata dar procedura, regulile de modificare au o complexitate crescuta si difera de modicarea unei legi organice sau ordinea care, in cazul Romaniei se modifica in parlament. Ratiunea existentei unei constitutii rigide este insasi dorinta de stabilitate de care are nevoie un stat.

7. Clasificare constitutiilor

Constitutiile pot fi: carte concedata, pacte, statute si conventii.

Cartea concedata: este o concesie facuta de monarh, care a fost „silit” sa acorde niste concesii cetatenilor, prin recunoasterea unor drepturi si libertati acestora din urma autolimitandu-si astefel prerogativele.

Pactul: Este „constitutia rezultata din compromisul intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa”. Pactul este superior cartii concedate fiind un inceput de situare a partilor pe pozitii relativ egale.

Statutul: Se aseamana cartii concedate din punctul de vedere formal dar ca procedura difera prin faptul ca se voteaza pe cale plebiscitara.

Conventia: Este constitutia democtatica, votata ca o Adunare reprezentativa aleasa in acest scop. Ea corespunde formei republicane de guvernamant.

8. Suprematia constitutiei si regimul ei juridic

Constitutia este o lege, dar nu oricare ci legea fundamentala unui stat. Ea se afla in mod paradoxal la baza si in varful piramidei legislative simultan. Legile se impart in legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.

Legile constitutionale: au ca obiect reglementarea relatiilor privitoare la institutionalizarea puterii si exercitarea ei. Din punct de vedere formal, legea constitutionala este supusa unor rigori speciale de adoptare si modificare, urmand o procedura speciala. Legea constitutionala este superioara tuturor celorlalte legi, niciuna neasemanandu-i-se. Legea constitutionala obliga restul legilor sa i se alinieze si conformeze, tragand dupa sine intregul sistem legislativ.

Legile organice: Desi nu completeaza constitutia, au ca obiect de reglementare materii constitutionale cum ar fi sistemul electoral, adaptarea diferita de a constitutiei.

Legile ordinare: Sunt toate celelalte legi, obisnuite atat ca obiect, cat si ca procedura de adoptare de catre puterea legiuitoare. Ea confera autoritate guvernantilor, indreptatindu-le decizia si garantandu-le aplicarea. Ea include valorile politice, ideologice, morale, indicand sensul sau scopul activitatii statale.

Preview document

Constitutia - Pagina 1
Constitutia - Pagina 2
Constitutia - Pagina 3
Constitutia - Pagina 4
Constitutia - Pagina 5
Constitutia - Pagina 6
Constitutia - Pagina 7
Constitutia - Pagina 8
Constitutia - Pagina 9
Constitutia - Pagina 10
Constitutia - Pagina 11
Constitutia - Pagina 12
Constitutia - Pagina 13
Constitutia - Pagina 14
Constitutia - Pagina 15
Constitutia - Pagina 16
Constitutia - Pagina 17
Constitutia - Pagina 18
Constitutia - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Constitutia.docx

Alții au mai descărcat și

Contractul de Achiziții Publice de Lucrări

Introducere În literatura de specialitate franceză, se arată că a administra înseamnă a emite acte juridice care stabilesc drepturile şi...

Recursul

RECURSUL Secţiunea I - Noţiuni introductive privind recursul Recursul este o cale de atac parţial devolutivă şi excepţional extensivă, care poate...

Drept penal - procedură

Prin savarsirea unei infractiuni se incalca o norma juridica edictata de catre legiuitor, luand nastere un raport juridic de conflict intre...

Dreptul Uniunii Europene I

ELEMENTE INTRODUCTIVE SI DELIMITARI CONCEPTUALE NOTIUNI DE DIP Organizatiile internationale sunt: nonguvernamentale (partile nu sunt state) sau...

Procedura Penala Romana - Partea Speciala

Partea specială Consideraţii generale Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni,...

Drept Penal și Procedură Penală

NOTIUNEA DE INFRACTIUNE SI TRASATURILE EI ESENTIALE 1. Preliminarii Stiinta dreptului penal foloseste mai multe acceptiuni ale notiunii de...

Probațiunea în Procesul Penal

Obiective: 1. Cunoasterea aprofundata de catre masteranzi a institutiilor fundamentale ale Dreptului penal  partea generala : infractiunea...

Drept Penal Special I

1. Omorul (omorul simplu) – infractiune contra persoanei (sb. Grila) Omorul (art. 174 Cod penal) – denumit si omorul simplu, se incrimineaza fapta...

Ai nevoie de altceva?