Constitutii Comparate

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 7996
Mărime: 49.68KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Notiunea de drept constituţional şi de instituţii politice. Normele de drept constituţional. Raporturile juridice de drept constituţional. Subiectele raporturilor de drept constituţional

Orice system de drept este alcatuit din ramuri de drept, acestea fiind de fapt grupari de norme pe diferite criterii.

Una din aceste ramuri este dreptul constituţional, care a aparut în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, odata cu primele constituţii scrise. Obiectul sau il constituie relaţiile sociale care se nasc în procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a puterii de stat, incluzand organizarea şi funcţionarea diferitelor organe ale statului, precum şi drepturile şi libertatiile fundamentale ale individului.

Normele de drept constituţional se găsesc inconstituţie dar şi în alte acte juridice, cum ar fi: regulamentele parlamentare, legile, ordonanţele de guvern.

Specificul lor faţă de alte norme juridice constă în aceea că ele nu contin prescriptii directe de conduita, ci şi prescriptii indirecte, cum ar fi principiile care stau la baza puterii, sau definitiile date instituţiilor.

Sancţiunea nu este atât de evidenta, de obicei ea fiind cuprinsa în alta norma decat dispozitia sau chiar în alta ramura de drept.

La randul ei, dispozitia este de multe ori implicita.

Raporturile juridice de drept constituţional sunt acele relaţii sociale ce apar în procesul instaurarii, mentinerii şi exercitarii puterii de stat. Ele pot fi relaţii specifice dreptului constituţional, în sensul că sunt reglementate numai de aceasta ramura şi relaţii cu dubla natura juridica, adica reglementate şi de alte ramuri de drept.

În ceea ce priveşte subiectele raporturilor de drept constituţional, acestea pot fi atât persoanele fizice, cât şi juridice. Specific este faptul că un subiect al acestor raporturi este totdeauna un detinator al puterii, cum ar fi statul (cand apare direct, de ex, în raporturile privind cetăţenia, sau în cele reprezentant federaţia) o unitate administrativ teritoriala (un grup de populaţie organizata pe o portiune de teritoriu, de ex.:comuna, orasul, judetul(, un organ de stat (care reprezinta de fapt statul, acesta aparand indirect), poporul (cand apare ca subiect de sine stătător, căci altfell este reprezentat de stat) când transmite exercitiul suveranitatii sale unor organe reprezentative, când se instituie forma de guvernământ sau structura de stat când deciziile se iau prin referendum etc.).

Organele de stat pot fi specifice dreptului constituţional (organele legislative preşedinţia, curtea constituţionala, în timp ce altele pot aparea si-n alte ramuri: guvernul, organele administratiei de stat, instantele judecatoresti şi parchetele de pe langa ele etc.).Indivizii participa la astfel de raporturi în legatura cu drepturile şi libertatile lor fundamentale, în legatura cu cetăţenia sau în exercitarea unei functii sau demnitati publice.

Cursul 2

Notiunea de putere politică şi notiunea de stat.Legatura dintre stat şi drept

Puterea politica este acea putere sociala care se exercita asupra tuturor indivizilor de pe un teritoriu dat în scopul conducerii societatii intr-o anumita directie. în cea mai generala acceptiune statul este puterea politica instituţionalizata, desprinsa de persoana sau persoanele care o exercita şi constituindu-se intr-un ansamblu complex de organe şi institutii. Pana la aparitia statului puterea era personalizata.

Populaţia şi teritoriul sunt elemente indispensabile definirii statului:

Populaţia – deoarece puterea politica se exercita asupra oamenilor şi nu asupra grupurilor;

Teritoriul – deoarece puterea politica are nevoie de un cadru spaţial precis determinat pentru a guverna.

Populaţia se compune din:

- cetăţeni, persoane legate de puterea respectiva prin drepturi şi obligatii specifice,

- straini, cetăţeni ai altor state;

- apatrizi, persoane fara cetăţenie.

Teritoriul este delimitat prin frontiere sau granite, fiind alcatuit din: uscatul cuprins intre frontiere, subsolul corespunzator, spatiul aerian corespunzator, apele interioare de orice fel, apele de granita în proportie de jumatate daca este cazul, marea teritoriala (uscatul de sub apa pana la o anumitadistanta) daca este cazul, subsolul şi spatiul aerian corespunzatoare marii teritoriale.

Trasaturile puterii de stat:

- putere politica;

- putere politica instituţionalizata, organizata;

- autoritate, constă în posibilitatea legitima de a comanda corelata cu obligatia celor guvernati de a se supune comenzilor.

- Unica sau suprema, în sensul că este superioara oricarui tip de putere sociala, prin faptul că detine monopolul constrangerii legitime;

- suverana, adica este unica în interiorul societatii respective, şi independenta faţă de puterile politice exercitate pe teritoriile altor societati, ceea ce nu inseamna insa că este absoluta;

- are vocatia de a fi globala, se poate exercita în toate domeniile şi sub toate aspectele.

Functiile statului

Interne şi externe;

Functii interne:

- functia politico-juridica constă în aplicarea şi elaborarea de norme juridice pentru intreaga societate;

- functia social-economica; constă în interventia statului în viata economica şi sociala în diverse scopuri; prevenirea unor tensiuni sociale,protejarea unor categorii sau clase, promovarea culturii, sportului etc..

Functiile externe implica participarea statului pe plan international în relaţiile cu alte state sau organizatii internationale aducand rezolvarea unor probleme proprii atât pentru sine, cât şi pentru rezolvarea unor probleme specifice unei regiuni, sau a celor general-umane.

Legatura dintre stat şi drept

Ambele sunt fenomene sociale, au aparut în acelasi timp şi din aceleasi cauze. Statul este autorul direct sau indirect al normelor juridice. Fie le elaboreaza el prin organele sale, fie le recunoaste efect obligatoriu şi le garanteaza prin forţa sa de constrangere pe cele de alt tip (normele morale, obiceiurile, normele organizatiilor nestatale, normele deontologice etc.), fiind că puterea de stat este unica în societate, orice alta norma sociala poate fi izvor de drept numai daca puterea de stat o recunoaste ca atare.

Prin drept, statul isi exprima puterea de comanda, organizeaza şi conduce societatea intr-o anumita directie. De aici rezulta ca, deşi este creat de stat, şi eficacitatea lui este garantata de acesta, dreptul reprezinta pentru stat o necesitate tot atât de mare. Prin el se stabilesc organele statului şi competentele lor , relaţiile dintre ele şi cetăţeni, drepturile şi libertatile fundamentale ale acestora. Dreptul confera puterii de stat legitimitate, adica exact dreptul de a conduce societatea, aceasta din urma asumandu-si obligatia de a se lasa condusa în scopul asigurarii pacii sociale, care este de fapt cauza aparitiei statului.

Corelatia dintre stat şi drept este exprimata azi prin sintagma stat de drept. Conceptul a aparut în sec.XVII-XVIII în contextul revolutiei din Europa occidentala, indreptat impotriva monarhiei absolute, fiind reactualizat în sec.XX în urma experientelor totalitare.

Cursul 3

Iizvoarele formale ale dreptului constituţional

Prin izvor formal se intelege forma de exprimare a normelor juridice , adica tipurile de acte normative. Este de remarcat că nu toate izvoarele dreptului în general sunt şi izvoare ale dreptului constituţional. pentru a fi izvoarele dreptului constituţional un act juridic trebuie să îndeplineasca doua conditii:

- să emane de la un organ de stat reprezentativ, ales de popor (adunarile legislative);

- să contina norme ce reglementeaza relaţiile sociale aparute în procesul instaurarii, mentinerii şi exercitarii puterii de stat.

în plus, tratatele internationale mai trebuie să indeplineasca şi conditia aplicabilitatii directe.

Preview document

Constitutii Comparate - Pagina 1
Constitutii Comparate - Pagina 2
Constitutii Comparate - Pagina 3
Constitutii Comparate - Pagina 4
Constitutii Comparate - Pagina 5
Constitutii Comparate - Pagina 6
Constitutii Comparate - Pagina 7
Constitutii Comparate - Pagina 8
Constitutii Comparate - Pagina 9
Constitutii Comparate - Pagina 10
Constitutii Comparate - Pagina 11
Constitutii Comparate - Pagina 12
Constitutii Comparate - Pagina 13
Constitutii Comparate - Pagina 14
Constitutii Comparate - Pagina 15
Constitutii Comparate - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Constitutii Comparate.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Privind Regimul Juridic al Funcției și Funcționarului Public

CAPITOLUL 1. FUNCŢIA PUBLICĂ 1.1.1. Noţiune şi evoluţii normative Viaţa socială a determinat întotdeauna multiple probleme ale membrilor...

Răspunderea Civilă a Comitenților pentru Fapta Prepușilor

Viata sociala nu poate fi conceputa ca desfasurându-se haotic, la întâmplare, fara existenta unor norme de conduita unanim acceptate. Desfasurarea...

Justitia Cutumiară și Judecata Cetei de Bătrâni în Vechiul Drept Românesc

După concepţia juriştilor romani, dreptul cutumiar sau consuetudinar se naşte la o comunitate de oameni şi are caracter obligatoriu pentru membrii...

Contractul Administrativ

Contractul administrativ 1.Consideratii privind originea si dezvoltarea teoriei contractelor administrative in dreptul francez. Originea...

Libertățile de Circulație în Spațiul Comunitar

Libertăţile de circulaţie în spaţiul comunitar Construcţia europeană nu poate fi concepută în afara proceselor economice şi politice...

Reintegrarea Socială a Persoanelor Eliberate din Detenție

INTRODUCERE Socializarea persoanelor eliberate din detenţie sau asistenţa post-penală vizează sensul valoric al societăţii. Scopul oricărei...

Audit Public - Capitolul 1

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE Termenul de audit vine de la cuvântul italian „audire”, care are...

Audit Public - Capitolul 2

CAPITOLUL 2 METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT Cuvântul „misiune” are origini latine – „missio”, însemnând „a trimite”. Normele...

Ai nevoie de altceva?