Construcția Comunitară și Drepturile Omului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 24617
Mărime: 91.86KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Elena Iftime

Extras din document

SECŢIUNEA I PREMISELE CONSTITUIRII COMUNITĂŢILOR EUROPENE

1. Contextul apariţiei ideii comunitare

Ideea unităţii europene, pornind de la un deziderat a cărui origine se află în adâncul istoriei s-a materializat şi consolidat treptat. Pornind de la stadiul de simplă idee, aceasta s-a materializat într-un ansamblu cristalizat şi coerent de reguli de drept aplicabile în ordinea juridică comunitară.

Proiectele de organizare paşnică a bătrânului continent apar încă de la sfârşitul Evului Mediu, dar rămân fără ecou la nivelul oamenilor de stat. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Europei, care duce la o unificare economică, nu poate trece peste rivalităţile politice. Proclamarea ideii unităţii europene, mai precis a Statelor Unite ale Europei, a fost făcută de vizionarul Victor Hugo în discursul susţinut la 21 august 1849, în calitate de preşedinte al Congresului Păcii de la Paris, evocând-o şi la 17 iulie 1851 în faţa Adunării Legislative. Rezultatul, la acea vreme, a stârnit doar reacţii ironice.

„Va veni o zi în care războiul vă va părea la fel de absurd şi imposibil între Paris şi Londra, între Petersburg şi Berlin, între Viena şi Torino, cum ar fi imposibil şi ar părea absurd între Rouen şi Amiens, între Boston şi Philadelphia. Va veni o zi când tu, Franţă, tu, Rusie, tu, Anglie, tu, Germanie, voi toate, naţiuni ale continentului, fără a vă pierde calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, vă veţi contopi într-o unitate superioară şi veţi constitui fraternitatea europeană. […] Va veni o zi când vom vedea cele două tabere imense, Statele Unite ale Americii şi Statele Unite ale Europei, aşezate una în faţa celeilalte, dându-şi mâna peste mări […].”

Un nou impuls al reluării ideii europene îl constituie cadrul creat de Primul Război Mondial, cadru caracterizat prin decăderea europeană, afirmarea Statelor Unite ale Americii şi bolşevism. Acest nou impuls s-a concretizat în apelul lansat pentru Uniunea Europeană în 1922 de către diplomatul austriac, contele Richard von Coudenhove-Kalergi, care în 1923 creează Uniunea Paneuropeană, mişcare cu sediul la Viena, şi care, la Congresul din 1923, reuneşte peste 2.000 de delegaţi din 24 de ţări.

Deşi câştigă susţinători şi aderenţi printre intelectuali, personalităţi politice ca Winston Churchill, Aristide Briand, Léon Blum, Éduard Herriot, organizaţia nu reuşeşte să influenţeze nici cercurile guvernamentale europene, nici nivelul maselor populare, deoarece publicul ţintă fusese format din clasele conducătoare, oameni de afaceri şi elita intelectuală. În anii '30 îşi pierde importanţa.

Aderent şi susţinător al Mişcării Paneuropene, Aristide Briand, ministru de externe al Franţei, la 5 septembrie 1929, prin discursul ţinut în faţa Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor în care arată că „între popoarele Europei trebuie să existe un fel de legătură federală”, a încercat să coopteze mediile politice pentru ideea comunitară, dar într-un limbaj precaut, întrucât epoca în care trăia era dominată de scepticism şi susceptibilitate mai ales în privinţa concesiilor cu privire la suveranitate. În ciuda sprijinului omologului său german, Gustave Stresemann, iniţiativa nu are succes. Un real sprijin în realizarea ideii comunitare l-a avut soluţia funcţionalistă a profesorului român David Mitrany, doctrină care îl va inspira pe Jean Monnet în conceperea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului.

2. Privire generală asupra cooperării europene postbelice

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a creat un teren mai bun pentru dezvoltarea ideii de comunitate, dar aceasta a urmat un traseu sinuos. În acel moment, ca şi de atunci în prezent, pacea reprezenta şi reprezintă principalul scop al popoarelor europene, aceasta impunând eliminarea rivalităţilor. Prăbuşirea economică cerea reconstrucţia imediată, ceea ce ar fi dus la apropierea dintre state, prin colaborare. Planul Marshall, din anul 1947, lansat de Statele Unite ale Americii, de ajutorare a statelor europene la sfârşitul războiului a iniţiat europenii în noua cultură a cooperării. Un alt stimul îl reprezintă ameninţarea sovietică.

Toţi aceşti factori au contribuit la integrarea europeană. Totuşi nu a existat un proiect sistematic, progresele venind prin încercări, un prim pas fiind crearea Beneluxului, în septembrie 1944, când Belgia, Olanda şi Luxemburg se asociază într-o uniune vamală.

Preview document

Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 1
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 2
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 3
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 4
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 5
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 6
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 7
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 8
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 9
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 10
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 11
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 12
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 13
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 14
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 15
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 16
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 17
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 18
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 19
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 20
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 21
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 22
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 23
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 24
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 25
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 26
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 27
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 28
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 29
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 30
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 31
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 32
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 33
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 34
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 35
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 36
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 37
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 38
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 39
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 40
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 41
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 42
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 43
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 44
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 45
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 46
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 47
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 48
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 49
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 50
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 51
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 52
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 53
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 54
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 55
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 56
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 57
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 58
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 59
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 60
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 61
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 62
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 63
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 64
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 65
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 66
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 67
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 68
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 69
Construcția Comunitară și Drepturile Omului - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Constructia Comunitara si Drepturile Omului.doc

Alții au mai descărcat și

Criminalistica

Materia criminalisticii ocupă un loc însemnat în formarea profesională a corpului de jurişti, indiferent de modalitatea în care absolvenţii...

Functia Publica si Functionarul Public

1. Notiunea si trasaturile functiei publice Functia publica-ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii,in scopul...

Teorie Generala a Dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Drept Constituțional

CURSUL 1 CETĂŢENIA ROMÂNĂ NOŢIUNEA DE CETĂŢENIE Cetăţenia interesează nu numai dreptul constituţional, ci şi dreptul internaţional (public şi,...

Dreptul de Proprietate Publica

1. Prezentare generala Conform prevederilor art. 136, alin.2 din Constitutie, proprietatea publica apartine statului sau unitatilor...

Notiunea, Rolul si Functiile Dreptului

CAPITOLUL I Noțiunea dreptului Secţiunea 1- Sensurile conceptului de „drept” Cuvântul „drept” este polisemantic, acesta putând căpăta, în funcţie...

Concurenta si Ajutorul de Stat in Dreptul European

Introducere Reflectarea asupra procesului integrarii europene presupune o clarificare în prealabil a conţinutului acestuia.Termenul de integrare...

Drept Comunitar

1. Sub raport didactic Dupã anul 1990, societatea româneascã este tot mai profund raportatã la realitãtile societãtii internationale, în general,...

Ai nevoie de altceva?

''