Controlul Legalității Activității Administrației Publice

1. Sistemul de administraţie publică

În societatea contemporană, statului îi revin o serie de sarcini importante, precum: asigurarea ordinii interne, paza graniţelor şi asigurarea securităţii externe, asigurarea condiţiilor de sănătate a locuitorilor, asigurarea condiţiilor de instrucţie publică, administrarea domeniului public, organizarea executării legilor.

Pentru realizarea acestor sarcini, statul înfiinţează serviciile publice cărora, prin lege, li se acordă competenţe şi responsabilităţi, beneficiind şi de un patrimoniu propriu. Astfel de servicii sunt: serviciul public de gospodărire a domeniului public, serviciul public de educaţie, serviciul public de asigurare a ordinii interne etc.

Scopul acestor servicii este, însă, de a organiza executarea legilor şi de a executa în concret legile. Pe de altă parte, în vederea îndeplinirea sarcinilor sale, statul organizează şi alte categorii de servicii publice (de legiferare şi jurisdicţionale), care, realizând în practică sarcinile puterii legislative şi judecătoreşti, nu fac parte din sistemul administraţiei publice.

Autorităţile ce aparţin acestui sistem sunt organizate

• fie ca autorităţi (organe) administrative

• fie ca instituţii publice (regii autonome)

Autorităţile administrative care aparţin sistemului administraţiei publice pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii:

1. După modul de formare

- autorităţi administrative alese – primar, consiliul local, consiliul judeţean etc.

- autorităţi administrative numite – prefect, guvern, prim-ministru etc.

2. După natura juridică a autorităţii administrative

- autorităţi administrative individuale (unipersonale) – primar, prefect etc.

- autorităţi administrative colegiale – consiliul local, consiliul judeţean, guvern etc.

3. După competenţa autorităţii administrative

Competenţa unei autorităţi administrative reprezintă totalitatea atribuţiilor şi a responsabilităţilor pe care o autoritate le-a primit prin actul normativ de înfiinţare. Competenţa poate fi:

a. După sfera în care îşi manifestă atribuţiile:

- generală – autorităţile administrative cu competenţă generală îşi vor exercita atribuţiile în toate domeniile de interes ale vieţii sociale / economice (guvern, primari, consiliul judeţean, consiliul local)

- specială – autorităţile administrative cu competenţă specială îşi vor exercita atribuţiile într-un anumit domeniu stabilit prin lege (B.N.R., Consiliul Naţional al Concurenţei, Inspectoratul Teritorial de Muncă etc.)

b. După teritoriul (limita teritorială) în care îşi exercită atribuţiile:

- autorităţi administrative cu competenţă naţională (guvern, ministere)

- autorităţi administrative cu competenţă locală / judeţeană (primar, consiliu local, consiliu judeţean)

În concluzie, autorităţile care realizează administraţia publică în ţara noastră sunt structurate pe două planuri:

Administraţia publică centrală reprezentată de:

• Cei doi şefi ai executivului (Preşedintele României şi Guvernul, în frunte cu primul-ministru);

• Ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului (faţă de această a doua categorie se impune observaţia rezultată din analiza practicii guvernamentale a ultimilor ani, că se manifestă tot mai mult tendinţa înfiinţării unor agenţii, oficii, autorităţi, de nivel naţional sau local, cu atribuţii într-un anumit domeniu, subordonate Guvernului sau ministerelor);

• Autorităţile administrative autonome (este vorba despre organele centrale de specialitate care nu se află în subordinea Guvernului, cum ar fi: C.S.A.T., B.N.R., S.R.I. etc.);

• Instituţii bugetare, regii autonome şi companii naţionale subordonate ministerelor;

• Instituţii bugetare, regii autonome şi companii naţionale subordonate autorităţilor centrale autonome;

• Prefectul (administraţia de stat în teritoriu);

• Servicii publice deconcentrate în teritoriu ale ministerelor, subordonate ministerelor şi conduse de prefect;

Administraţia publică locală reprezentată de:

• Comisia consultativă judeţeană;

• Autorităţi administrative autonome locale (consilii judeţene, preşedintele consiliului judeţean, consilii locale şi primarii);

• Instituţii bugetare şi regii autonome de interes local subordonate organic sau funcţional consiliilor judeţene sau locale.