Crearea și Evoluția Comunităților Europene și a Uniunii Europene

Definiţie: Ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile care se stabilesc între statele membre ale comunităţii, între statele membre şi instituţiile comunitare, doar între comunităţi sau între comunităţi şi instituţii, aceste norme juridice fiind prinse în tratatele iniţiale şi în tratatele modificatoare precum şi în izvoarele dreptului comunitar derivat (acte juridice adoptate de instituţii) cu privire la punerea în aplicare a competenţelor comunitare.

Conţinutul acestei ramuri de drept: ansamblu de norme juridice care sunt cuprinse în tratatele iniţiale, tratatele modificatoare şi actele juridice adoptate de instituţii.

Obiectul: relaţiile dintre state, state şi instituţii, state şi state şi comunităţi cu privire la punerea în aplicare a competenţelor comunitare.

Subiectele: statele, instituţiile, comunităţile, persoanele fizice şi juridice.

1. Evolutia cantitativă a comunităţii europene

= creşterea nr statelor membre de la 6 la 27

Etape de realizare(valuri de aderare) :

- 1976 – a presupus aderarea a încă 3 state membre la comunitatea europeană (MB,Irlanda, Danemarca)

- 1986 – un tratat semnat cu Grecia şi un tratat semnat cu Spania şi Portugalia – cele 3 state devin membre ale comunităţii europene

- 1994 – devin membre ale comunităţii europene Austria, Suedia şi Finlanda

- 2004 – 2007 – au aderat încă 12 state in Uniunea Europeană (deoarece a fost semnat Tratatul de la Maastricht) - 2004- Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Cipru şi 2005 – România şi Bulgaria

Condiţii cerute pentru aderarea la comunitatea europeană

- de natură politico-formale – presupune ca noua entitate care doreşte să devină membru să îndeplinească următoarele condiţii :

- să fie stat(subiect de drept internaţional public)

- să fie stat european

- să îndeplinească şi să respecte principiile democratice şi fundamentale ale drepturilor omului aşa cum erau definite în dreptul internaţional public

- de natură economică – noul stat să aibă un nivel economic corespunzător care să-l facă să fie apt de a participa la schimburi economice cu celelalte state membre în condiţii de parteneriat egal. Dacă statele candidate nu îndeplineau criteriile economice corespunzătoare pentru aderare erau sprijinite de comunităţile europene prin intermediul fondurilor de pre-aderare(FARE, ISPA, SAPARD).

- de natură jurisdicţională – noul stat trebuie să accepte ordinea juridică adoptată până în momentul aderării şi să aplice dreptul comunitar in dreptul intern cu prioritate(principiul priorităţii şi al aplicabilităţii directe)

Fazele aderării

1. Preaderarea

2. Faza comunitară

3. Faza internaţională

1. Preaderarea

= perioada în care se verifică îndeplinirea condiţiilor de aderare de către noul stat candidat

Este perioada în care se încheie acordurile de asociere care vizează atât armonizarea legislativă a noului stat cu legislaţia comunitară cât şi perfecţionarea instituţională (crearea unui sistem instituţional care să îl facă apt să implementeze dreptul comunitar).

2. Faza comunitară

= votul dat de Consiliu cu majoritate calificată pe baza propunerii Comisiei şi cu avizul Parlamentului European

3. Faza internaţională

= se încheie un acord internaţional între statul care aderă pe de-o parte şi comunitate şi celelalte state membre pe de altă parte.

Este un act juridic calificat ca un acord interguvernamental de natură internaţională

Încetarea calităţii de membru

Până în prezent nu a fost reglementată ieşirea din UE.

Retragerea - Tratat Lisabona

2. Evoluţia calitativă

Toate modificările operează pe trunchiul !! Tratatului de la Roma !!

A. Tratatul de la Bruxelles 1965 (Tratatul de fuziune instituţională)

Cele 3 comunităţi cu un sistem instituţional unic => o comisie, un parlament, un consiliu, o curte de justiţie. E prima dată când 3 comunităţi au un singur sistem de instituţii

Se instituie denumirea de Comunitate Europeană şi se instituie un buget unic al acesteia.

B. Actul unic european 1986-1987

Se adaugă noi politici în ceea ce priveşte protecţia mediului, protecţia consumatorului, cercetarea ştiinţifică, educarea si formarea profesională, reţelele trans-europene.

Se extinde cadrul instituţional

Se instituţionalizează Consiliul European

Se creează a doua treaptă de jurisdicţie comunitară(tribunalul de primă instanţă)

Se instituţionalizează Curtea de Conturi.