Criminalistica

Curs
9.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 158 în total
Cuvinte : 65535
Mărime: 1.28MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: NIŢĂ NELU

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALISTICA

Cap. I Noţiunea, obiectul, metodele şi principiile criminalisticii

Apărarea ordinii de drept, cercetarea, descoperirea şi judecarea faptelor de natură penală, în general a faptelor ilicite, necesită ca întreaga activitate judiciară să se desfăşoare, în spiritul legii, pe baze ştiinţifice, prin folosirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a celor mai noi metode şi tactici de efectuare a actelor procedurale.

Normele de drept nu sunt suficiente nu sunt suficiente pentru asigurarea eficacităţii în descoperirea şi probarea actului infracţional, în dovedirea vinovăţiei celor implicaţi în comitere, sens în care este necesară şi conceperea unui anumit mod de acţiune, din partea instituţiilor de aplicare a legii. În acest sens, profesionistii în cercetarea şi aplicarea dreptului, au înţeles că pentru soluţionarea cauzelor penale, numai simpla aplicare a regulilor de drept este insuficientă. Penaliştii dreptului modern au argumentat cu succes, că trebuie să se recurgă la diverse metode ştiinţifice de investigare a realităţii, precum şi la reguli tactice specifice, de efectuare a unor acte procedurale. În acest fel s-a manifestat necesitatea creării unui sistem ştiinţific coerent, destinat investigării faptelor penale.

Pentru prima dată, noţiunea de criminalistică a fost folosită de judecătorul de instrucţie austriac Hans Gross, în lucrarea sa „Manualul judecătorului de instrucţie” publicată în anul 1893, lucrare prin care investigarea faptelor penale este considerată o ştiinţă. Această lucrare a fost reeditată, în scurt timp, sub denumirea „Manualul judecătorului de instrucţie în sistemul criminalisticii”.

Anterior acestei date, activitatea de cercetare a infracţiunilor, cu ajutorul mijloacelor tehnice, era denumită „poliţie tehnică” sau „poliţie ştiinţifică”.

După ce în anul 1902, Hans Gross defineşte criminalistica, drept o „ştiinţă a stărilor de fapt în procesul penal”, ulterior, majoritatea autorilor, au adoptat definiri apropiate, uneori mai ample, dar cu preponderenţă orientate spre rolul acestei ştiinţe, în cercetarea infracţiunilor în faza de urmărire penală.

Astfel, şi-a făcut apariţia, pe lângă ştiinţa investigării faptelor penale şi „Criminalistica”, care în timp s-a impus ca o adevărată ştiinţă.

Criminalistica este percepută în sens larg, comun, marii majorităţi a populaţiei, ca o metodă de investigare şi probare a faptelor antisociale, fapte comise prin mijloace dintre cele mai seducătoare, o luptă între „bine”- anchetatorul şi „rău”- criminalul,

hoţul, violatorul, etc., luptă care conduce la descoperiri neaşteptate, bazate pe perspicacitatea investigatorului ieşită din comun.

În realitatea complexă, Criminalistica este definită de diverşi autori astfel: P.F. Ceccaldi „un ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea şi studiul crimei (în sens larg) pentru a se ajunge la descoperirea ei”. I. Ceterchi, I. Demeter „ştiinţa despre mijloacele (tehnice şi tactice) ce urmăresc descoperirea, strângerea şi studierea probelor judiciare utilizate în procesul penal, în scopul stabilirii şi descoperirii infracţiunilor şi a celor vinovaţi, precum şi despre măsurile de preîntâmpinare a infracţiunilor”. I. Mircea „o ştiinţă care elaborează metode tactice şi mijloace tehnico-ştiinţifice de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor”.

Criminalistica este definită şi ca o „ştiinţă a stabilirii stărilor de fapt necesare unei corecte încadrări juridice a faptelor ilicite comise, prin elaborarea şi folosirea metodelor tactice şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice de cercetare, de identificare, cunoaştere şi judecare a infractorului”.1

Cu privire la ştiinţa Criminalistică, profesioniştii în materie o consideră, fie "Ştiinţa care elaborează metodele tactice şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor", fie „Ştiinţa judiciară cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice destinate descoperirii şi cercetării infracţiunilor, precum şi a identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi a prevenirii faptelor antisociale”2.

În mod necesar, formularea unei definiţii a acestei ştiinţe contra crimei, implică un demers teoretic şi ştiinţific, pe măsura caracterului său complex. Astfel, profesorul Emilian Stancu arată că: ”dacă despre Criminalistică se poate spune, în linii mari, că este destinată descoperirii şi cercetării infracţiunilor, în scopul aflării adevărului, obiectul acestei ştiinţe trebuie privit mult mai nuanţat”, precizând că : „sub raport ştiinţific, principalele direcţii de acţiune ale Criminalisticii sunt următoarele”:

a. Iniţierea de metode tehnice, destinate cercetării urmelor infracţiunii, începând cu urmele specifice omului şi continuând cu cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice, etc., în vederea identificării persoanelor sau obiectelor;

b. Adaptarea de metode aparţinând ştiinţelor exacte, la necesităţile proprii Criminalisticii, a unor metode din alte domenii ale ştiinţei, cum sunt cele proprii fizicii, chimiei, biologiei, matematicii etc.;

1 Bădilă Mircea, Tactica ascultării inculpatului în instanţă, Editura Omnia UNI S.A.S.T., Braşov, 1998, pag. 189

2 Emilian Stancu, Criminalistica , vol.I, Bucureşti, Ed.Actami 1995 pag.10, Lucian Ionescu-Criminalistica Note de Curs (Nepublicate) 1995

c. Elaborarea de reguli şi procedee tactice, destinate efectuării unor acte de urmărire penală, precum şi creşterii eficienţei acestora, prin asigurarea unui fundament ştiinţific investigării;

d. Studierea practicii judiciare, în vederea valorificării ştiinţifice şi generalizării experienţei pozitive, rezultate din activitatea organelor de urmărire penală, pe linia investigării infracţiunilor;

e. Analiza evoluţiei modului de săvârşire a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai adecvate procedee de combatere şi prevenire a lor, inclusiv de identificare a autorilor acestora;

f. Perfecţionarea modului de cercetare, a diverselor categorii de infracţiuni;

g. Elaborarea de metode şi prefigurarea

Preview document

Criminalistica - Pagina 1
Criminalistica - Pagina 2
Criminalistica - Pagina 3
Criminalistica - Pagina 4
Criminalistica - Pagina 5
Criminalistica - Pagina 6
Criminalistica - Pagina 7
Criminalistica - Pagina 8
Criminalistica - Pagina 9
Criminalistica - Pagina 10
Criminalistica - Pagina 11
Criminalistica - Pagina 12
Criminalistica - Pagina 13
Criminalistica - Pagina 14
Criminalistica - Pagina 15
Criminalistica - Pagina 16
Criminalistica - Pagina 17
Criminalistica - Pagina 18
Criminalistica - Pagina 19
Criminalistica - Pagina 20
Criminalistica - Pagina 21
Criminalistica - Pagina 22
Criminalistica - Pagina 23
Criminalistica - Pagina 24
Criminalistica - Pagina 25
Criminalistica - Pagina 26
Criminalistica - Pagina 27
Criminalistica - Pagina 28
Criminalistica - Pagina 29
Criminalistica - Pagina 30
Criminalistica - Pagina 31
Criminalistica - Pagina 32
Criminalistica - Pagina 33
Criminalistica - Pagina 34
Criminalistica - Pagina 35
Criminalistica - Pagina 36
Criminalistica - Pagina 37
Criminalistica - Pagina 38
Criminalistica - Pagina 39
Criminalistica - Pagina 40
Criminalistica - Pagina 41
Criminalistica - Pagina 42
Criminalistica - Pagina 43
Criminalistica - Pagina 44
Criminalistica - Pagina 45
Criminalistica - Pagina 46
Criminalistica - Pagina 47
Criminalistica - Pagina 48
Criminalistica - Pagina 49
Criminalistica - Pagina 50
Criminalistica - Pagina 51
Criminalistica - Pagina 52
Criminalistica - Pagina 53
Criminalistica - Pagina 54
Criminalistica - Pagina 55
Criminalistica - Pagina 56
Criminalistica - Pagina 57
Criminalistica - Pagina 58
Criminalistica - Pagina 59
Criminalistica - Pagina 60
Criminalistica - Pagina 61
Criminalistica - Pagina 62
Criminalistica - Pagina 63
Criminalistica - Pagina 64
Criminalistica - Pagina 65
Criminalistica - Pagina 66
Criminalistica - Pagina 67
Criminalistica - Pagina 68
Criminalistica - Pagina 69
Criminalistica - Pagina 70
Criminalistica - Pagina 71
Criminalistica - Pagina 72
Criminalistica - Pagina 73
Criminalistica - Pagina 74
Criminalistica - Pagina 75
Criminalistica - Pagina 76
Criminalistica - Pagina 77
Criminalistica - Pagina 78
Criminalistica - Pagina 79
Criminalistica - Pagina 80
Criminalistica - Pagina 81
Criminalistica - Pagina 82
Criminalistica - Pagina 83
Criminalistica - Pagina 84
Criminalistica - Pagina 85
Criminalistica - Pagina 86
Criminalistica - Pagina 87
Criminalistica - Pagina 88
Criminalistica - Pagina 89
Criminalistica - Pagina 90
Criminalistica - Pagina 91
Criminalistica - Pagina 92
Criminalistica - Pagina 93
Criminalistica - Pagina 94
Criminalistica - Pagina 95
Criminalistica - Pagina 96
Criminalistica - Pagina 97
Criminalistica - Pagina 98
Criminalistica - Pagina 99
Criminalistica - Pagina 100
Criminalistica - Pagina 101
Criminalistica - Pagina 102
Criminalistica - Pagina 103
Criminalistica - Pagina 104
Criminalistica - Pagina 105
Criminalistica - Pagina 106
Criminalistica - Pagina 107
Criminalistica - Pagina 108
Criminalistica - Pagina 109
Criminalistica - Pagina 110
Criminalistica - Pagina 111
Criminalistica - Pagina 112
Criminalistica - Pagina 113
Criminalistica - Pagina 114
Criminalistica - Pagina 115
Criminalistica - Pagina 116
Criminalistica - Pagina 117
Criminalistica - Pagina 118
Criminalistica - Pagina 119
Criminalistica - Pagina 120
Criminalistica - Pagina 121
Criminalistica - Pagina 122
Criminalistica - Pagina 123
Criminalistica - Pagina 124
Criminalistica - Pagina 125
Criminalistica - Pagina 126
Criminalistica - Pagina 127
Criminalistica - Pagina 128
Criminalistica - Pagina 129
Criminalistica - Pagina 130
Criminalistica - Pagina 131
Criminalistica - Pagina 132
Criminalistica - Pagina 133
Criminalistica - Pagina 134
Criminalistica - Pagina 135
Criminalistica - Pagina 136
Criminalistica - Pagina 137
Criminalistica - Pagina 138
Criminalistica - Pagina 139
Criminalistica - Pagina 140
Criminalistica - Pagina 141
Criminalistica - Pagina 142
Criminalistica - Pagina 143
Criminalistica - Pagina 144
Criminalistica - Pagina 145
Criminalistica - Pagina 146
Criminalistica - Pagina 147
Criminalistica - Pagina 148
Criminalistica - Pagina 149
Criminalistica - Pagina 150
Criminalistica - Pagina 151
Criminalistica - Pagina 152
Criminalistica - Pagina 153
Criminalistica - Pagina 154
Criminalistica - Pagina 155
Criminalistica - Pagina 156
Criminalistica - Pagina 157
Criminalistica - Pagina 158

Conținut arhivă zip

  • Criminalistica.pdf

Alții au mai descărcat și

Particularități Tactice ale Audierii Persoanei Vătămate

INTRODUCERE Unii autori arată că între faptuitor, faptă şi victimă deseori există un raport de cauzalitate complex, susţinând ca şi alţi...

Psihologia Interogatoriului

NOTE INTRODUCTIVE PRIVIND PSIHOLOGIA JUDICIARĂ PE TERENUL DREPTULUI Psihologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul proceselor,funcţiilor şi...

Identificarea Criminalistica cu Ajutorul Portretului Robot

Capitolul I Notiunea generala de identificare criminalistica 1. Consideratii generale Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin...

Audierea Persoanelor în Cadrul Anchetei Penale

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ASCULTAREA PERSOANELOR ÎN ANCHETA PENALĂ 1.1. Noţiunea de ascultare a persoanelor în ancheta penală...

Criminalistica - Notiune si Sistem

CAPITOLUL I. CRIMINALISTICA- NOTIUNE SI SISTEM 1. Notiunea si importanta criminalisticii Impunerea unui caracter modern activitatii juridice a...

Amprenta Creierului - O Noua Tehnologie in Criminalistica

1. Notiuni introductive: Criminalistica ca stiinta s-a bucurat de-a lungul anilor de o dezvoltare impresionanta ca de exemplu: 1247 -...

Urmele de Sânge

1. Noţiuni introductive Interactiunea om-mediu înconjurător dă nastere la cele mai diferite urme, care la nevoie pot fi utile la stabilirea...

Definiția și Obiectul Identificării Criminalistice

Definiţia si obiectul identificarii criminalistice CAPITOLUL I 1. Noţiuni introductive Ca ştiinţă autonomă criminalistica s a format la finele...

Ai nevoie de altceva?