Extras din curs
Activitatea de aplicare a mijloacelor tehnice în cercetarea infractiunilor
a fost cunoscuta mult timp sub denumirea de „politie tehnica” sau „politie
stiintifica”, termenul de criminalistica fiind de data relativ recenta. Pentru
prima oara aceasta denumire a fost folosita de un cunoscut judecator de
instructie si profesor de drept penal, austriacul Hans Gross, în lucrarea sa
Handbuch fr Untersuchungrichter (Manualul judecatorului de instructie),
aparuta la Mnchen, în anul 1893. O data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii,
notiunea de criminalistica a dobândit un continut tot mai larg, deoarece si
domeniile în care si-a gasit aplicarea s-au extins necontenit.
Încercarea de a se da o definitie cât mai exacta si mai cuprinzatoare
criminalisticii a preocupat cercetatorii din diferite ramuri ale stiintei.
Întemeietorul ei, Hans Gross, a numit-o „o stiinta a starilor de fapt din
procesul penal”.
În literatura de specialitate, notiunea de criminalistica are, uneori, un continut
foarte restrâns, fiind integrata în criminologie, iar alteori, are un sens foarte
larg, cuprinzând medicina legala, psihologia judiciara etc. Tendintele de
restrângere nu de extindere a continutului acestei notiuni sunt criticabile,
nefundamentate stiintific. Oricare ar fi întinderea acestei notiuni, este de
3
necontestat faptul ca aceasta disciplina constiuie o stiinta autonoma, având
strânse legaturi cu alte stiinte.
Daca unii cercetari îi contesta autonomia si o considera disciplina sau curs
special al procesului penal, altii o reduc numai la partea sa tehnica; de
asemenea, criminalistica a mai fost denumita „arta si tehnica investigatiei
penale”, opinie careia ne raliem si noi.
Criminalistica este arta purtarii unui neîntrerupt razboi, dus de organele
judiciare împotriva celor care încalca legea. Un renumit jurist român, dr. C.
Turai, afirma: „Razboaiele între popoare sunt trecatoare, un singur razboi
ramâne permanent, razboiul contra crimei”1.
Dupa aceste sumare consideratii privind continutul notiunii de criminalistica
suntem în masura sa o definim ca fiind stiinta care elaboreaza si foloseste
mijloacele tehnice, metodele si procedeele tactice necesare descoperirii si
cercetarii infractiunilor si a persoanelor care le-au savârsit, precum si a
prevenirii faptelor antisociale.
1 Constantin Turai, Elemente de criminalistica si tehnica criminala - Politie stiintifica,
vol. I, Bucuresti, 1947, p.5.
4
- 2. Obiectul criminalisticii
Ca stiinta autonoma, de sine statatoare, criminalistica are un obiect propriu de
studiu si metode specifice de cercetare. O examinare cuprinzatoare a definitiei
ne permite sa cunoastem obiectul si directiile de actiune ale acestei stiinte.
Criminalistica elaboreaza metodele de cercetare a urmelor infractiunii: urmele
de mâini, urmele mijloacelor de transport, urmele instrumentelor de spargere,
urmele împuscaturii etc., cu scopul de a identifica obiectele creatoare de urme
si persoanele care le-au folosit2.
De asemenea, criminalistica elaboreaza metodele tactice si procedeele de
ascultare a persoanelor implicate în savârsirea faptelor penale. Pentru
continua perfectionare a mijloacelor si metodelor pe care le elaboreaza,
criminalistica studiaza si generalizeaza expereinta înaintata a organelor de
urmarire penala.
O alta directie în care actioneaza criminalistica este prevenirea infractiunilor.
Aceasta activitate este dusa în mod organizat, pe baza unor metode si
mijloace specifice unor grupe de infractiuni (furt, omor, accidente de
circulatie) si unor categorii de persoane (recidivisti, traficanti de droguri,
armament si munitii, falsificatori de monede, minori etc.)
2 Emilian Stancu, Criminalistica, vol. I, Editura „Actami”, Bucuresti, 1995, p. 10; Aurel
Ciopraga, Ioan Iacobuta, Criminalistica, Editura Fundatiei „Chemarea”, Iasi, 1992, p.7.
5
- 3. Metodele criminalisticii
Criminalistica foloseste atât metode specifice, cât si metode
ale altor stiinte. Din prima categorie fac parte: descoperirea, fixarea si
interpretarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba, examinarea
comparativa, efectuarea experimentelor, identificarea persoanelor si a
cadavrelor dupa semnalmentele exterioare ori dupa resturi osoase, cercetarea
falsului în acte etc. Metodele preluate din alte stiinte, prelucrate si adaptate
scopului propus, privesc: spectroscopia, cromatografia, holografia, anatomia
comparata etc.3
Bibliografie
Aionitoaie, Constantin, Sandu, Ion (coordonatori), Tratat de tactica
criminalistica, editia a II-a revazuta si completata, Ministerul de Interne,
Editura „Carpati”, Craiova, 1992.
Aionitiaoie, Constantin, Berchesan, Vasile (coordonatori), Tratat de
metodica criminalistica, Editura „Carpati”, Craiova, 1994.
Ciopraga, Aurel, Criminalistica, Tratat de tactica, Editura „Gama”,
1996.
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ministerul de Interne,
1976.
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, vol. II, Ministerul de Interne,
1978.
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, vol. III, Ministerul de
Interne, 1980.
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, vol. IV, Ministerul de
Interne, 1982.
Colectiv, Tratat practic de criminalistica, vol. V, Ministerul de Interne,
1985.
13 Gh.Scripcaru, C.Scripcaru, Medicina legala, Editura „Cugetarea” Iasi, 1996, p. 137
450
Dongoroz, Vintila, Kahane, Siegfried, Antoniu, George, Bulai,
Constantin, Iliescu, Nicoleta, Stanoiu, Rodica-Mihaela, Explicatii teoretice
ale Codului de procedura penala român, Partea generala, Vol.I, Editura
Academiei R.S.R., Bucuresti, 1975.
Minovici, Mina, Tratat complet de medicina legala, vol. I, Bucuresti,
1928.
Reid, John, Imbau, E., Fred, E., Truth and deception. The Poligraph
(„Lie Detector”), Technique, second edition, Baltimore, 1977.
Rosca, Alexandru (coordonator), Tratat de psihologie experimentala,
Editura Academiei R.P.R., 1963.
Stancu, Emilian, Criminalistica (Tratat), Editura „Actami”, Bucuresti,
1995.
CURSURI, MANUALE
Basarab, Matei, Criminalistica, Litografia Universitatii „Babes-
Bolyai”, Cluj, 1969.
Bogdan, Tiberiu, Curs de psihologie judiciara, Tipografia
Învatamântului, Bucuresti, 1957.
Ciopraga, Aurel, Criminalistica (Elemente de tactica), Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iasi, 1986.
Ciopraga, Aurel, Iacobuta, Ioan, Criminalistica, Editura Fundatiei
„Chemarea”, Iasi, 1997.
Cora, Ioan, Aionitiaoie, Constantin, Criminalistica, vol. II, Tactica
criminalistica, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1975.
Dragomirescu, Virgil, Medicina legala, Editura „Teora”, Bucuresti,
1992.
Golunski, S.A. (redactor), Criminalistica, Editura Stiintifica, Bucuresti,
1961.
Kernbach, M., Medicina judiciara, Editura Medicala, Bucuresti, 1958.
Mircea, Ion, Criminalistica, Editura Fundatiei „Chemarea”, Iasi, 1992.
Mircea, Ion, Criminalistica, Editia a II-a, Editura Fundatiei
„Chemarea”, Iasi, 1994.
Mircea, Ion, Criminalistica, Editura „Lumina Lex”, Bucuresti, 1998.
Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., Psihlogia judiciara, Editura
„Sansa” S.R.L., Bucuresti, 1992.
Scripcaru, Gh., Terbancea, M., Patologie medico-legala, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
Scripcaru, Gh., Scripcaru, C., Medicina legala, Editura „Cugetarea”,
Iasi, 1996.
Stancu, Emilian, Investigarea stiintifica a infractiunilor, vol. I si II,
Bucuresti, 1988.
451
Stancu, Emilian, Criminalistica - stiinta investigatiei infractiunilor,
vol. I, Editura „Tempus” S.R.L., Bucuresti, 1992.
Stancu, Emilian, Criminalistica, vol. I si II, Editura „Procardia”,
Bucuresti, 1993.
Stancu, Emilian, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 1994.
Suciu, Camil, Criminalistica, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1972.
Theodoru, Grigore, Moldovan, Lucia, Drept procesual penal, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
Theodoru, Grigore, Plaesu, Tudor, Drept procesual penal, Partea
generala, Iasi, 1986; Partea speciala, Iasi, 1987.
Theodoru, Grigore, Drept procesual penal, Partea generala, Editura
„Cugetarea”, Iasi, 1996.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Criminalistica.pdf
Alții au mai descărcat și
1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...
CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE Secţiunea 1 Consideraţii preliminare. 1.1. Noţiuni generale Infracţiunile contra vieţii, reprezintă cele mai...
INTRODUCERE Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omul şi-a apărat viaţa, individual sau colectiv,...
Introducere Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice edictate de stat prin care se stabilesc faptele care...
CAPITOLUL I Aspecte generale privind identificarea criminalistică Secţiunea I- Importanţa identificării criminalistice Datorită înţelepciunii...
În activitatea de soluţionare a cauzelor penale, sau civile, de multe ori, organele judiciare sunt puse în situaţia de a face toate demersurile...
Test 1 Subiectul I. Fotografia judiciara operativă. 1.1Definiti notiunea şi rolul fotografiei judiciare operative in procedura de urmarire...
Metoda portretului vorbit constituie o metoda stiintifica de descriere si comparare a semnalmentelor exterioare care fac posibila identificarea...
Te-ar putea interesa și
1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...
Introducere În ultimele decenii, criminalistica mondiala a înregistrat progrese deosebite, vizibile, pentru toata lumea. Acest lucru i-a...
INTRODUCERE Motivarea alegerii temei Principalul motiv pentru care am ales să studiez tema Cercetarea criminalistică a infracțiunilor de furt și...
CAPITOLUL I Expertizele-mijloace de probă Literatura de specialitate prezintă un caz semnificativ , care demonstrează cât de personală este...
INTRODUCERE Numai în primele săptămâni ale anului 2007, în rezultatul accidentelor de circulaţie rutieră au decedat mai mult de 30 de persoane. La...
INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...
Introducere Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licență se regăsește în importanța cercetării criminalistice la fața locului în...
CAPITOLUL I IMPORTANŢA CERCETĂRII URMELOR ÎN PROCESUL CRIMINALISTIC Studiul urmelor prezintă importanţă pentru un întreg ansamblu de ştiinţe...