Criminalistica

Imagine preview
(8/10 din 14 voturi)

Acest curs prezinta Criminalistica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 103 de pagini .

Profesor: Conf Univ. Dr. Sorin Alamoreanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

C A P I T O L U L I

NOTIUNI INTRODUCTIVE. PRINCIPII

Sectiunea 1. Aparitia si dezvoltarea criminalisticii

Din momentul în care a început sa constientizeze apartenenta sa la o comunitate sociala omul a considerat ca faptele antisociale au un însemnat pericol. Drept consecinta acestea au fost incriminate, comiterea lor atragând anumite pedepse, fizice sau pecuniare. La început regulile respective erau integrate moralei si li se conferea o anume " greutate" prin intermediul normelor morale, a cutumelor, a religiei (notiunea de “pacat”), apoi a regulilor juridice si normelor de drept. Desigur ca odata cu instituirea unor forme incipiente de sistem judiciar si cu desfasurarea primelor adevarate procese apare si necesitatea demonstrarii comiterii faptelor prin existenta si preyentarea probelor, pentru ca descoperirea faptei este în mod necesar urmata de:

1. stabilirea naturii ei (omor, lovire, vatamare corporala, furt, viol, fals, etc.)

2. stabilirea împrejurarilor în care s a comis fapta ( timp, loc, stare psihica, s. a. m. d.

3. identificarea infractorului ( infractorilor ) si / sau a altor persoane ( coautor, complice, tainuitor, victima, . . . )

4. dovedirea vinovatiei / nevinovatiei.

Cum toate aceste activitati înseamna si probe, un ansamblu important dintre ele presupun existenta unor bogate cunostiinte de criminalistica. Aceasta este promotoarea unor metode si mijloace apte de a se încadra în standarde stiintifice si a situa imaginea oferita asupra împrejurarilor faptei celor chemati sa infaptuiasca actul de justitie la nivelul corespunzator cu adevarul în cauza. Ea este în acelasi timp elaborata si desfasurata ca activitate concreta în conformitate cu normele procedurale ale dreptului penal.

Iata ce spunea în 1928 George Maxim: "Ce va putea face un licentiat în drept pus sa ancheteze a doua zi dupa numirea sa, când el nu are alte cunostiinte decât cele câteva sute de articole ale Codului Penal si de procedura penala? Punerea lui însa la curent, de pe bancile facultatii, cu toate mijloacele speciale ale criminalistilor practicieni îi dau putinta sa se foloseasca în cercetarile lui criminalistice de toate mijloacele ajutatoare si nu sunt sute ci mii".

Într adevar, metodele si mijloacele tehnico tactice elaborate sau împrumutate de criminalistica din alte domenii îsi gasesc aplicarea în munca de cercetare ca si în cea de descoperire si chiar prevenire a infractiunilor. Complexitatea lumii, continua evolutie a cunoasterii umane si atragerea ( utilizarea ) în comiterea infractiunilor a tot mai multe tehnici si mijloace moderne, au impus criminalisticii sa adapteze si sa preia pentru scopuri cele mai diverse cunostiinte din chimie, fizica, cibernetica, genetica, etc.

Desi importanta si utilitatea criminalisticii în bagajul de cunostiinte al oricarui jurist este absolut evidenta, constatam în ultimul timp o trecere a criminalisticii în planul secund ca importanta printre materiile de studiu în facultatile de drept. Pe de alta parte, chiar studiul este destul de sumar, formal, criminalistica ramânând în aparenta o activitate oarecum învaluita în mister, o “ supra-specialitate ” , un “domeniu prohibit” pentru unii sau “neinteresant” ( în sensul de “nelucrativ” ) pentru altii. Ca marturie a faptului ca trecerea în planul secund a cunostiintelor de criminalistica , ori chiar omiterea lor din curricula universitara a studiilor de drept este o eroare sta marturie Germania, unde dupa ce cu cca. 20 de ani în urma s+a renuntat la studierea criminalisticii la Drept, azi se fac serioase eforturi de reintroducere a acestei materii, existând chiar o asociatie neguvernamentala cu acest scop.

Desigur, cele de mai sus ar putea fi considerate ca o pledoarie pro domo pornita din interesul nostru pentru criminalistica. Exista ocazia de a vedea în repetate rânduri, cum în practica lipsa unor cunostiinte cuprinzatoare de criminalistica a complicat si întârziat solutionarea unor cauze.

Ca stiinta autonoma Criminalistica s a format la finele sec. XIX. Poate una dintre motivatiile acestei tardive decantari ar putea fi neîncrederea si lipsa de interes a juristilor vremii pentru potentialul ajutator al stiintei în materie de probatiune. Progresul stiintelor naturii si mai ales, dezvoltarea cunostintelor de medicina legala face ca începuturile criminalisticii sa se lege de locurile cu mare criminalitate Paris 1795, Viena 1804. Aceasta perioada cunoaste activitatea de pionerat a statisticianului Quetelet (1796 1874) pentru masuratori cantitative asupra omului si activitatilor sale –desprinderea primelor elemente de antropometrie si criminologie.

În anul 1893 – Hans Gross judecator de instructie si profesor de drept penal publica "Manualul Judecatorului de instructie" si introduce termenul prin care "System der Kriminalistik" apare ca " Stiinta a starilor de fapte în procesul penal". Apare astfel explicit termenul de Criminalistica. Rând pe rând evolutia stiintelor aduce noi si noi valente Criminalisticii, care le preia rapid si se adapteaza:

apare si se dezvolta dactiloscopia ca mijloc de înregistrarea si identificare;

începe sa fie folosita tot mai frecvent fotografia judicara Daguerre –1839;

se dezvolta antropometria criminala Bertillon 1885

este creat si începe sa fie folosit microscopul modern 1873

este dezvoltat studiul grupelor sanguine 1895 prin reactii de precipitare este folosit frecvent în Germania în cercetarea omorurilor. .

1865-Mendel si altii, încep cercetarile privind transmiterea genetica cromozomiala

1894 –Hans Gross începe sa predea la Viena primul curs facultativ de Criminalistica.

1909 –Jules Reiss creaza la Lausane Institutul de fotografie judiciara, care va deveni Institutul de politie stiintifica.

1913 este fondata scoala de la Graz ( H. Gross), scoala de la Munchen si scoala de la Lyon – creata de Edmond Locard

În S. U. A. –începând cu 1945 Berkeley University si John Jay College din New York sunt cele mai celebre scoli de Criminalistica alaturi de FBI Academy.

Germania Bundes Kriminal Amt , Franta Identite Judiciare Paris

Anglia Home Office Forensic Lab. Londra Metropolitan Forensic Science Lab.

Enumerarea de mai sus nu este exhaustiva, ci exemplificativa.

Sectiunea 2. Inceputurile si dezvoltarea criminalisticii în România

In secolul trecut si pentru o perioada din cel actual, România se înscria pe locurile de frunte în promovarea, utilizarea si dezvoltarea criminalisticii. In 1892 este creat Serviciul Antropometric al Ministerului Justitiei, 1883 Infiintarea Institutului Medico legal de catre dr. Mina Minovici, unitatea fiind considerata printre cele mai bune din lume la acel moment.

1906 Nicolae Minovici cercetari în dactiloscopie

Intre anii 1892 1914 are loc introducerea masiva în practica a identificarii dactiloscopice. D. Calinescu "Dactiloscopia si portretul vorbit".

S.Ionescu chimist – conduce serviciul de chimie judiciara la Institutul Medico Legal din Bucuresti.

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalistica.doc

Alte informatii

Criminalistica Note de curs 2004