Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 52591
Mărime: 204.88KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Partea I Tehnica criminalistică

CAPITOLUL I

DEMERS INTRODUCTIV

Secţiunea I Criminalistica - noţiune şi sistem

§1. Noţiunea şi importanţa ştiinţei Criminalisticii

1.1. Noţiunea. Impunerea unui caracter modern activităţii judiciare a preocupat o serie întreagă de jurişti luminaţi, profund convinşi de contribuţia decisivă a ştiinţei la descoperirea faptelor penale. Aceştia au înţeles că, pentru soluţionarea cauzelor penale, simpla aplicare a regulilor de drept este insuficientă.

În conturarea exactă a obiectului probaţiunii, penaliştii dreptului modern sunt convinşi că trebuie să recurgă la diverse metode ştiinţifice de investigare a realităţii, precum şi la reguli tactice specifice de efectuare a unor acte procedurale.

Momentul de referinţă al apariţiei noii ştiinţe judiciare se situează în urmă cu un secol, fondatorul ei fiind socotit cunoscutul judecător de instrucţie austriac şi profesor de Drept penal, Hans Gross. El avea să editeze, în 1893, "Manualul judecătorului de instrucţie", reeditat în scurt timp sub denumirea "Manualul judecătorului de instrucţie în sistemul criminalisticii".

Apariţia noii ştiinţe a fost favorizată de progresul realizat în toate domeniile cunoaşterii umane, îndeosebi de revoluţia tehnico-ştiinţifică, aflată la primii săi paşi la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului XX. Fireşte, această necesitate obiectivă s-a impus şi într-un moment în care mijloacele de luptă ale justiţiei penale împotriva criminalităţii deveniseră insuficiente faţă de creşterea numărului infractorilor, mereu mai versaţi, ei înşişi folosind metode şi mijloace perfecţionate de operare.

De la începuturile sale, în ciuda unor păreri contrare, Criminalistica a fost considerată o ştiinţă în înţelesul deplin al cuvântului, poate una dintre primele ştiinţe de graniţă. Întemeietorul ei, Hans Gross, a definit-o ca o "ştiinţă a stărilor de fapt în procesul penal".

Nu insistăm asupra unor definiţii, cu toate că o analiză a lor ar fi interesantă pentru înţelegerea modului în care au evoluat opiniile asupra naturii şi locului ocupat de Criminalistică în sistemul ştiinţelor dreptului, chiar dacă analiza lor, în alt context, ar fi utilă.

Criminalistica este o ştiinţă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştinţe despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării infracţiunilor, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi prevenirii faptelor antisociale.

1.2. Obiectul Criminalisticii. Sublinierea principalelor aspecte menite să contureze obiectul propriu Criminalisticii prezintă importanţă cel puţin pe două planuri distincte: pe de o parte, remarcă aportul său particular în aflarea adevărului, iar pe de altă parte, evidenţiază unitatea şi autonomia sa (dar numai în anumite limite) faţă de celelalte ştiinţe juridice şi nejuridice, dar aflate în slujba justiţiei; avem în vedere medicina legală, psihologia judiciară, fizica, chimia şi biologia judiciară etc.

Sub raport ştiinţific, principalele direcţii de acţiune ale Criminalisticii sunt următoarele:

a. Iniţierea de metode tehnice destinate cercetării urmelor infracţiunilor, începând cu urmele specifice omului şi continuând cu cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice etc., în vederea identificării persoanelor sau obiectelor.

b. Adaptarea de metode aparţinând ştiinţelor exacte la necesităţile proprii Criminalisticii, a unor metode din alte domenii ale ştiinţei, cum sunt cele proprii fizicii, chimiei, biologiei,

matematicii, pentru aplicarea lor la specificul activităţii de prevenire şi de combatere a infracţiunilor.

c. Elaborarea de reguli şi procedee tactice destinate efectuării unor acte de urmărire penală, precum şi creşterii eficienţei acestora, prin asigurarea unui fundament ştiinţific investigării.

d. Studierea practicii judiciare, în vederea valorificării ştiinţifice şi generalizării experienţei pozitive rezultate din activitatea organelor de urmărire penală pe linia investigării infracţiunilor.

e. Analiza evoluţiei modului de săvârşire a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai adecvate procedee de combatere şi de prevenire a lor, inclusiv de identificare a autorilor acestora.

1.3. Metode generale şi particulare de investigare criminalistică.

Datorită obiectului propriu de cercetare, Criminalisticii îi sunt specifice anumite metode de cunoaştere, unele dintre ele tipice ştiinţei respective, altele comune mai multor ştiinţe, dar aplicate într-un mod particular, potrivit obiectului său. Din perspectivă epistemologică, o adâncire a analizei metodologiei criminalistice ar avea, fără îndoială, o rezonanţă imediată asupra lărgirii bazei teoretice a ştiinţei în discuţie.

a. La baza metodologiei criminalistice, ca, de altfel, a tuturor ştiinţelor, se situează modalităţi generale de cunoaştere cum sunt observaţia, analiza şi sinteza, deducţia şi inducţia, comparaţia, adaptate la specificul obiectului Criminalisticii.

b. Metodele adaptate la specificul Criminalisticii, din alte domenii ştiinţifice, pe primul loc aflându-se metodele de analiză fizico-chimică a urmelor şi microurmelor care se prezintă sub formă de resturi de obiecte şi materii, metodele biologice de examinare a urmelor de secreţii, excreţii ori ţesuturi moi, metodele antropologice, metodele de examinare optică, în radiaţii vizibile sau invizibile etc.

c. Metode de examinare proprii Criminalisticii, care ţin de particularităţile obiectului său de cercetare. Iată numai câteva dintre acestea:

- metode destinate descoperirii şi examinării (îndeosebi comparative) a urmelor sau mijloacelor de probă;

- metode de identificare a persoanelor şi cadavrelor după semnalmente exterioare ori după resturi osoase;

- metode de cercetare a înscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafăcute ş.a.

d. Procedee tactice de efectuare a unor acte de urmărire penală, elaborate atât pe baza generalizării experienţei organelor judiciare, cât şi prin adaptarea unor elemente de cunoaştere aparţinând psihologiei.

Preview document

Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 1
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 2
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 3
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 4
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 5
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 6
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 7
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 8
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 9
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 10
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 11
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 12
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 13
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 14
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 15
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 16
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 17
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 18
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 19
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 20
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 21
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 22
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 23
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 24
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 25
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 26
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 27
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 28
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 29
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 30
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 31
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 32
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 33
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 34
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 35
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 36
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 37
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 38
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 39
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 40
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 41
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 42
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 43
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 44
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 45
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 46
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 47
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 48
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 49
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 50
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 51
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 52
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 53
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 54
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 55
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 56
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 57
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 58
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 59
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 60
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 61
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 62
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 63
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 64
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 65
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 66
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 67
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 68
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 69
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 70
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 71
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 72
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 73
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 74
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 75
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 76
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 77
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 78
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 79
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 80
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 81
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 82
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 83
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 84
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 85
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 86
Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Criminalistica - Sinteza dupa Tratatul de Criminalistica.doc

Alții au mai descărcat și

Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice

1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...

Metodologia Investigării Infracțiunilor de Corupție

CONSIDERAŢII GENERALE Secţiunea I Explicaţii preliminare Cuvântul corupţie vine de la termenul latin „CORUPTIO”, caracterizând o anumită...

Identificarea Persoanelor după Urme

GLOSAR DE TERMENI • CRIMINALISTICĂ =s.f. Stiinţă care se ocupă cu cercetarea mijloacelor si cu elaborarea metodelor pentru prevenirea...

Identificarea Criminalistică

CAPITOLUL I Aspecte generale privind identificarea criminalistică Secţiunea I- Importanţa identificării criminalistice Datorită înţelepciunii...

Criminalistica - Notiune si Sistem

CAPITOLUL I. CRIMINALISTICA- NOTIUNE SI SISTEM 1. Notiunea si importanta criminalisticii Impunerea unui caracter modern activitatii juridice a...

Procedee de Relevare a Urmelor Latente

1.1. Noţiunea de urmă în criminalistică. Studiul urmelor reprezintă cea mai importantă temă de cercetare criminalistică. Se admite ca ar exista...

Tactica efectuării cercetării la fata locului

Având în vedere faptul că în soluționarea procesului penal se utilizează în prezent cele mai avansate metode și mijloace tehnico-științifice, iar...

Metodologia Investigării Criminalistice a Omorului Săvârșit cu Arme Albe

I INTRODUCERE Dintre toate valorile sociale, omul reprezintă, cu siguranţă, valoarea cea mai de preţ. De aceea, legea penală îl apără atât în...

Ai nevoie de altceva?