Criminalul și criminalitatea

Criminalul

Asa cum am vazut, crima este inainte de toate un fapt uman si de aceea orice crima presupune existenta unui criminal. In general, termenul de criminal este folosit in acelasi inteles cu termenii de infractor si delicvent fara a se face vreo distinctie intre cei doi termini. Trebuie spus insa ca in criminologie notiunea de criminal are o semnificatie proprie, motiv pentru care se impun anumite precizari, astfel:

- In sens general, infractorul sau delicventul este persoana care a comis o infractiune;

- In sens penal, se adauga conditia necesara a existentei unei hotarari definitive de condamnare.

Semnificatia penala a notiunii de infractor nu este insa suficienta in criminologie. Aceasta deoarece, de exemplu, exista persoane sufficient de abile pentru ca actiunile lor sa nu intre niciodata sub influenta legii penale, desi aceste persoane incalca legea penala. Ar fi gresit ca astfel de persoane sa nu intre in sfera cercetarilor criminologice.

O alta categorie de persoane o reprezinta bolnavii psihic, carora le lipseste discernamantul si prin urmare nu pot fi trasi la raspundere penala si implicit, nu pot deveni infracctori in sensul penal al termenului indifferent de gravitatea faptei pe care o savarsesc. Astfel de persoane au constituit si constituie o preocupare prioritara pentru criminologi. Este prin urmare evident ca notiunea de criminal are in criminologie o semnificatie aparte. Astfel, intra in categoria criminologica de criminal, persoana care comite o crima in sensul de fapta penala sau cu justificata aparenta penala.

Criminalitatea

Notiunea de criminalitate a aparut la sf sec. XVIII si inceputul sec. XIX, odata cu primele statistici criminale. Criminalitatea desemneaza la modul general ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si o perioada de timp determinate.

Notiunea poate fi utilizata atat in sensl general, atunci cand se refera la ansamblul faptelor penale, cat si intr-un sens mai précis, cand desemneaza doar anumite categorii de fapte penale. Gruparea faptelor penale in functie de anumite criterii duce la stabilirea unor categorii de criminalitate diferite.

Clasificare a criminalitatii in functie de:

1) Mai multe criterii variabile, in functie de care se poate obtine o clasificare subiectiva - are in vedere categorii de criminalitate obtinute in functie de raportarea la elemente de referinta alese in mod arbitrar in functie de interesul cercetarii criminologice. Printre elementele de referinta in functie de care pot fi obtinute diferite categorii de criminalitate mentionam:

a) Spatiul de referinta

- in functie de acest criteriu putem avea: criminalitate nationala (cuprinde totalitatea faptelor penale comise pe teritoriul unui stat), criminalitate zonala (totalitatea faptelor penale comise pe o zona mai mare decat teritoriul unui stat), criminalitate la nivelul unui oras sau cartier.

- In functie de perioada de timp (criminalitate anuala, la nivelul unui deceniu, secol).

- In functie de natura faptelor penale cercetate: criminalitate violenta (fapte comise cu violenta - talharia), criminalitate vicleana (faptele comise cu viclenie - inselaciunea, abuzul de incredere).

- In functie de persoanele care comit faptele, putem avea criminalitate adulta si juvenila sau criminalitate feminina si masculina.

2) Un criteriu invariabil, in functie de care obtinem o clasificare obiectiva - se refera la categorii de criminalitate general valabile indifferent de criteriul de referinta. Aceasta clasificare are drept criteriu principal existent unor grade diferite de cunoastere a faptelor penale de catre organelle de justitie penale. Conform acestui criteriu, criminalitatea se imparte in urmatoarele categorii:

a) Criminalitate reala

b) Cifra neagra a criminalitatii

c) Criminalitatea aparenta (relevata)

d) Criminalitatea legala sau judecata