Criminologie

Curs
9.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 254 în total
Cuvinte : 106191
Mărime: 359.69KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Florin

Cuprins

APITOLUL IV

FENOMENOLOGIA CRIMINALITĂŢII 3

Secţiunea I

NOŢIUNI, EVALUAREA ŞI TRĂSĂTURILE CRIMINALITĂŢII 3

4.1.1. Viziunea sistemică în criminologie. Noţiuni de criminalitate. Evaluarea criminalităţii 3

4.1.2. Nivelul criminalităţii şi metodica determinării acestuia 18

4.1.3. Trăsăturile criminalităţii 25

Secţiunea II

STRUCTURA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII. REFERIRI LA CRIMINALITATEA DIN ALTE ŢĂRI ŞI TENDINŢELE ACESTEIA 29

4.2.1. Structura criminalităţii 29

4.2.2. Dinamica criminalităţii 32

4.2.3. Referiri la criminalitatea din alte ţări şi tendinţele acesteia 38

Secţiunea III

CAUZALITATEA CRIMINALITĂŢII 45

4.3.1. Problematica clasificării factorilor criminogeni 45

4.3.2. Factorii ereditari (antropologici) ai criminalităţii 50

4.3.3. Factorii geografici ca factori criminogeni 54

4.3.4. Factorii economici ai criminalităţii 56

4.3.5. Factorii demografici şi criminalitate 62

4.3.6. Factorii psihologici în geneza criminalităţii 64

4.3.7. Factorii socio-culturali şi rolul lor în generarea criminalităţii 69

4.3.8. Factorii politici şi criminalitatea 89

CAPITOLUL V

PERSONALITATEA INFRACTORULUI 91

Secţiunea I

NOŢIUNEA ŞI CONCEPTUL DE PERSONALITATE A INFRACTORULUI. ASPECTELE CRIMINALULUI 91

5.1.1. Noţiunea de personalitate a infractorului 91

5.1.2. Concepte ale personalităţii infractorului. Aspectele criminalului 94

Secţiunea II

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA PERSONALITĂŢII INFRACTORULUI 102

5.2.1. Rolul înstrăinării (alienării) în procesul formării personalităţii infractorului 102

5.2.2. Formarea personalităţii infracţionale prin frustrare 104

5.2.3. Personalitatea infracţională şi inadaptarea 105

5.2.4. Formarea personalităţii infracţionale prin învăţare 106

Secţiunea III

COORDONATELE BIO-PSIHO-SOCIALE ALE PERSONALITĂŢII INFRACTORULUI 113

5.3.1. Coordonatele biologice ale personalităţii infractorului 113

5.3.2. Coordonatele psihologice (psihiatrice) ale personalităţii infractorului 118

Secţiunea IV

PEDEAPSA ŞI CARACTERISTICILE EI 131

5.4.1. Teorii bazate pe fundamentul dreptului de a pedepsi (Istoricul şi

evoluţia acestora) 131

5.4.2. Pedepsele în Moldova medievală şi Ţara românească 139

5.4.3. Noţiunea, scopul, funcţiile şi sistemul pedepselor 143

5.4.4. Trăsăturile şi categoriile pedepselor în viziunea noului Cod Penal al Republicii Moldova 146

5.4.5. Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa cu moartea. Opinii şi controverse 147

Secţiunea V

ORIENTAREA ANTISOCIALĂ A PERSONALITĂŢII INFRACTORULUI 153

5.5.1. Semnificaţia şi gradul de intensivitate a orientării antisociale 153

5.5.2. Personalitatea şi situaţia concretă de viaţă (situaţia preinfracţională) 154

5.5.3. Mecanismul trecerii la act 156

Secţiunea VI

CLASIFICĂRI ŞI TIPOLOGII ALE INFRACTORULUI. UNELE TIPURI DE CRIMINALI 158

5.6.1. Noţiuni generale cu privire la clasificarea şi tipologia infractorului 158

5.6.2. Clasificarea infractorilor 159

5.6.3. Personalitatea infractorului recidivist 166

5.6.4. Personalitatea infractorului minor 193

CAPITOLUL VI

VICTIMA INFRACŢIUNII 216

Secţiunea I

ISTORICUL VICTIMOLOGIEI. NOŢIUNI ŞI CONCEPTE ALE VICTIMEI INFRACŢIUNII 216

6.1.1. Istoricul victimologiei 216

6.1.2. Scopul şi sarcinile victimologiei 218

6.1.3. Noţiuni şi concepte ale victimei infracţiunii 219

Secţiunea II

VICTIMA ŞI ACTUL INFRACŢIONAL. CLASIFICAREA ŞI TIPOLOGIA VICTIMELOR 222

6.2.1. Victima şi actul infracţional 222

6.2.2. Raportul "infractor-victimă" 225

6.2.3. Clasificări şi tipologii ale victimelor 226

Referinţe bibliografice 246

Extras din document

Capitolul IV

FENOMENOLOGIA CRIMINALITĂŢII

Secţiunea I

NOŢIUNI, EVALUAREA ŞI TRĂSĂTURILE CRIMINALITĂŢII

4.1.1. Viziunea sistemică în criminologie. Noţiuni de criminalitate. Evaluarea criminalităţii

Cercetările consacrate cauzelor criminalităţii presupun utilizarea tuturor datelor obţinute în acest domeniu. Acest fapt devine posibil datorită utilizării conceptelor operaţionale. Astfel, viziunea sistemică asupra fenomenului infracţional presupune utilizarea conceptelor de sistem, structură şi funcţii, precum şi a noţiunilor de cauză şi condiţie care stau la baza relaţiilor dinamice subsistemice şi intersistemice.

Sistemul reprezintă un ansamblu superior organizat de elemente (subsisteme) integrate structural şi dinamic, ansamblu care are drept scop realizarea unor anumite valori (efecte) în condiţiile unui mediu variabil şi posibil perturbant.

Sistemele se caracterizează prin structură şi funcţii proprii. Structura, la rîndul ei, poate fi diacronică (reflectă geneza şi evoluţia acestora în timp) şi sincronică (reprezintă starea în care se găsesc sistemele la un moment dat, prin raportarea la anumite sisteme de referinţă). Funcţiile sistemelor reprezintă un complex de proprietăţi caracteristice, exprimînd relaţii de acţiune intersistemice şi intrasistemice.

Cauza este fenomenul care precede şi determină sau generează un alt fenomen – efectul, acţionînd în circumstanţe care favorizează sau frînează producerea efectului.

La rîndul lor, circumstanţele ce reprezintă împrejurările care influenţează prin prezenţa lor cauza (o favorizează ori frînează) se numesc condiţii.

Starea, structura şi dinamica unui fenomen sunt marcate de necesitate şi întîmplare.

Necesitatea constituie o modalitate de existenţă sau de manifestare a unor stări, proprietăţi, raporturi sau tendinţe ale sistemelor, decurgînd din natura internă a acestora, ceea ce, în condiţii constante, le determină o orientare inevitabilă într-un anumit sens.

Întîmplarea constituie şi ea o modalitate de existenţă sau de manifestare a unor stări, proprietăţi, raporturi sau tendinţe ale sistemelor, decurgînd însă din factorii exteriori sau periferici, ceea ce le imprimă variabilitate şi inconsistenţă.

În condiţiile concrete de viaţă, în îmbinarea dintre necesitate şi întîmplare ponderea poate aparţine fie necesităţii, fie întîmplării. Necesitatea, derivînd din esenţă, permite configurarea modului în care trebuie să se producă un anumit fenomen, în timp ce întîmplarea exprimă modul specific în care acesta se produce. În procesul cercetării ştiinţifice se va proceda la eliminarea acelor fenomene care au legături prea îndepărtate şi nesigure cu efectul pentru a fi putut exercita o influenţă semnificativă asupra producerii sale. Acestea sunt condiţiile întîmplătoare.

În urma acestor eliminări vor rămîne sub analiză numai acele fenomene în lipsa cărora efectul nu s-ar fi putut produce. Din şirul acestora, alături de cauză, fac parte condiţiile necesare şi suficiente, precum şi condiţiile necesare. În cazul condiţiei necesare efectul nu se va produce în mod obligatoriu, întîmplarea avînd un rol important. Condiţia necesară şi suficientă, în schimb, creează posibilitatea concretă de producere a efectului, rolul întîmplării fiind redus.

Totuşi, analiza sistemică a criminalităţii presupune desprinderea de cazul individual şi identificarea proceselor şi conjuncturilor care, prin impactul lor social şi prin repetabilitatea statistică pe perioade mari de timp, se constituie în cauze şi condiţii atît necesare, cît şi suficiente producerii actului infracţional.

În continuare, în acest capitol vor fi examinate problemele de fond ale criminalităţii cu referiri speciale la: noţiunea de criminalitate, evaluarea şi trăsăturile criminalităţii.

Prin criminalitate ca obiect de studiu al criminologiei se înţelege fenomenul social de masă care cuprinde totalitatea infracţiunilor săvîrşite în decursul întregii evoluţii umane sau numai în raport cu anumite civilizaţii, epoci, intervale de timp ori spaţii geografice determinate.

Din acest punct de vedere concepem noţiunea de criminalitate în două sensuri:

a) Sensul larg (lato sensu), unde prin criminalitate în sens larg înţelegem totalitatea crimelor comise de-a lungul întregii evoluţii umane pe întreaga suprafaţă a globului terestru.

b) Sensul restrîns (stricto sensu), unde prin criminalitate în sens restrîns înţelegem totalitatea crimelor săvîrşite în limitele unei perioade de timp determinate, într-o arie geografică determinată.

Distingem, deci, o criminalitate în sens general de o criminalitate sau mai multe criminalităţi în sens concret.

Actul criminal reprezintă, în esenţă, expresia concretă a unui ansamblu de fapte (acţiuni şi inacţiuni) care intră în conflict cu normele penale prin care sunt protejate cele mai importante valori sociale referitoare la viaţa şi integritatea individului, familiei, societăţii şi statului. Actele criminale comise primesc o expresie cantitativă, numerică şi statistică, împreună îmbrăcînd haina de criminalitate. Criminalistica este un fenomen social şi, la fel cu alte fenomene sociale (fenomenul demografic, fenomenul economic), ea este alcătuită dintr-o serie de fapte, care sunt crimele, fapte care au loc în societate. În fiecare stat modern se ţine o evidenţă strictă a criminalităţii, pe perioade de timp, pe localităţi, pe ţară, încît în felul acesta criminalitatea devine un fenomen cunoscut cantitativ, cu o anumită identitate şi vizibil în manifestările şi în consecinţele sociale şi individuale pe care le produce. Pentru toate aceste motive, criminalitatea trebuie cunoscută şi studiată.

Preview document

Criminologie - Pagina 1
Criminologie - Pagina 2
Criminologie - Pagina 3
Criminologie - Pagina 4
Criminologie - Pagina 5
Criminologie - Pagina 6
Criminologie - Pagina 7
Criminologie - Pagina 8
Criminologie - Pagina 9
Criminologie - Pagina 10
Criminologie - Pagina 11
Criminologie - Pagina 12
Criminologie - Pagina 13
Criminologie - Pagina 14
Criminologie - Pagina 15
Criminologie - Pagina 16
Criminologie - Pagina 17
Criminologie - Pagina 18
Criminologie - Pagina 19
Criminologie - Pagina 20
Criminologie - Pagina 21
Criminologie - Pagina 22
Criminologie - Pagina 23
Criminologie - Pagina 24
Criminologie - Pagina 25
Criminologie - Pagina 26
Criminologie - Pagina 27
Criminologie - Pagina 28
Criminologie - Pagina 29
Criminologie - Pagina 30
Criminologie - Pagina 31
Criminologie - Pagina 32
Criminologie - Pagina 33
Criminologie - Pagina 34
Criminologie - Pagina 35
Criminologie - Pagina 36
Criminologie - Pagina 37
Criminologie - Pagina 38
Criminologie - Pagina 39
Criminologie - Pagina 40
Criminologie - Pagina 41
Criminologie - Pagina 42
Criminologie - Pagina 43
Criminologie - Pagina 44
Criminologie - Pagina 45
Criminologie - Pagina 46
Criminologie - Pagina 47
Criminologie - Pagina 48
Criminologie - Pagina 49
Criminologie - Pagina 50
Criminologie - Pagina 51
Criminologie - Pagina 52
Criminologie - Pagina 53
Criminologie - Pagina 54
Criminologie - Pagina 55
Criminologie - Pagina 56
Criminologie - Pagina 57
Criminologie - Pagina 58
Criminologie - Pagina 59
Criminologie - Pagina 60
Criminologie - Pagina 61
Criminologie - Pagina 62
Criminologie - Pagina 63
Criminologie - Pagina 64
Criminologie - Pagina 65
Criminologie - Pagina 66
Criminologie - Pagina 67
Criminologie - Pagina 68
Criminologie - Pagina 69
Criminologie - Pagina 70
Criminologie - Pagina 71
Criminologie - Pagina 72
Criminologie - Pagina 73
Criminologie - Pagina 74
Criminologie - Pagina 75
Criminologie - Pagina 76
Criminologie - Pagina 77
Criminologie - Pagina 78
Criminologie - Pagina 79
Criminologie - Pagina 80
Criminologie - Pagina 81
Criminologie - Pagina 82
Criminologie - Pagina 83
Criminologie - Pagina 84
Criminologie - Pagina 85
Criminologie - Pagina 86
Criminologie - Pagina 87
Criminologie - Pagina 88
Criminologie - Pagina 89
Criminologie - Pagina 90
Criminologie - Pagina 91
Criminologie - Pagina 92
Criminologie - Pagina 93
Criminologie - Pagina 94
Criminologie - Pagina 95
Criminologie - Pagina 96
Criminologie - Pagina 97
Criminologie - Pagina 98
Criminologie - Pagina 99
Criminologie - Pagina 100
Criminologie - Pagina 101
Criminologie - Pagina 102
Criminologie - Pagina 103
Criminologie - Pagina 104
Criminologie - Pagina 105
Criminologie - Pagina 106
Criminologie - Pagina 107
Criminologie - Pagina 108
Criminologie - Pagina 109
Criminologie - Pagina 110
Criminologie - Pagina 111
Criminologie - Pagina 112
Criminologie - Pagina 113
Criminologie - Pagina 114
Criminologie - Pagina 115
Criminologie - Pagina 116
Criminologie - Pagina 117
Criminologie - Pagina 118
Criminologie - Pagina 119
Criminologie - Pagina 120
Criminologie - Pagina 121
Criminologie - Pagina 122
Criminologie - Pagina 123
Criminologie - Pagina 124
Criminologie - Pagina 125
Criminologie - Pagina 126
Criminologie - Pagina 127
Criminologie - Pagina 128
Criminologie - Pagina 129
Criminologie - Pagina 130
Criminologie - Pagina 131
Criminologie - Pagina 132
Criminologie - Pagina 133
Criminologie - Pagina 134
Criminologie - Pagina 135
Criminologie - Pagina 136
Criminologie - Pagina 137
Criminologie - Pagina 138
Criminologie - Pagina 139
Criminologie - Pagina 140
Criminologie - Pagina 141
Criminologie - Pagina 142
Criminologie - Pagina 143
Criminologie - Pagina 144
Criminologie - Pagina 145
Criminologie - Pagina 146
Criminologie - Pagina 147
Criminologie - Pagina 148
Criminologie - Pagina 149
Criminologie - Pagina 150
Criminologie - Pagina 151
Criminologie - Pagina 152
Criminologie - Pagina 153
Criminologie - Pagina 154
Criminologie - Pagina 155
Criminologie - Pagina 156
Criminologie - Pagina 157
Criminologie - Pagina 158
Criminologie - Pagina 159
Criminologie - Pagina 160
Criminologie - Pagina 161
Criminologie - Pagina 162
Criminologie - Pagina 163
Criminologie - Pagina 164
Criminologie - Pagina 165
Criminologie - Pagina 166
Criminologie - Pagina 167
Criminologie - Pagina 168
Criminologie - Pagina 169
Criminologie - Pagina 170
Criminologie - Pagina 171
Criminologie - Pagina 172
Criminologie - Pagina 173
Criminologie - Pagina 174
Criminologie - Pagina 175
Criminologie - Pagina 176
Criminologie - Pagina 177
Criminologie - Pagina 178
Criminologie - Pagina 179
Criminologie - Pagina 180
Criminologie - Pagina 181
Criminologie - Pagina 182
Criminologie - Pagina 183
Criminologie - Pagina 184
Criminologie - Pagina 185
Criminologie - Pagina 186
Criminologie - Pagina 187
Criminologie - Pagina 188
Criminologie - Pagina 189
Criminologie - Pagina 190
Criminologie - Pagina 191
Criminologie - Pagina 192
Criminologie - Pagina 193
Criminologie - Pagina 194
Criminologie - Pagina 195
Criminologie - Pagina 196
Criminologie - Pagina 197
Criminologie - Pagina 198
Criminologie - Pagina 199
Criminologie - Pagina 200
Criminologie - Pagina 201
Criminologie - Pagina 202
Criminologie - Pagina 203
Criminologie - Pagina 204
Criminologie - Pagina 205
Criminologie - Pagina 206
Criminologie - Pagina 207
Criminologie - Pagina 208
Criminologie - Pagina 209
Criminologie - Pagina 210
Criminologie - Pagina 211
Criminologie - Pagina 212
Criminologie - Pagina 213
Criminologie - Pagina 214
Criminologie - Pagina 215
Criminologie - Pagina 216
Criminologie - Pagina 217
Criminologie - Pagina 218
Criminologie - Pagina 219
Criminologie - Pagina 220
Criminologie - Pagina 221
Criminologie - Pagina 222
Criminologie - Pagina 223
Criminologie - Pagina 224
Criminologie - Pagina 225
Criminologie - Pagina 226
Criminologie - Pagina 227
Criminologie - Pagina 228
Criminologie - Pagina 229
Criminologie - Pagina 230
Criminologie - Pagina 231
Criminologie - Pagina 232
Criminologie - Pagina 233
Criminologie - Pagina 234
Criminologie - Pagina 235
Criminologie - Pagina 236
Criminologie - Pagina 237
Criminologie - Pagina 238
Criminologie - Pagina 239
Criminologie - Pagina 240
Criminologie - Pagina 241
Criminologie - Pagina 242
Criminologie - Pagina 243
Criminologie - Pagina 244
Criminologie - Pagina 245
Criminologie - Pagina 246
Criminologie - Pagina 247
Criminologie - Pagina 248
Criminologie - Pagina 249
Criminologie - Pagina 250
Criminologie - Pagina 251
Criminologie - Pagina 252
Criminologie - Pagina 253
Criminologie - Pagina 254

Conținut arhivă zip

  • Criminologie.DOC

Alții au mai descărcat și

Sancțiunile Penale Aplicate Funcționarilor Publici

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îi prezintă pe funcţionarii publici din administraţia publică, trăsăturile, etica şi valorile etice ale acestora,...

Analiza Socio-Psihologica a Cuplului Victima-Infractor

PSIHOLOGIA VICTIMEI SURSA DE IDENTIFICARE A IPOTEZELOR CORECTE PENTRU IDENTIFICAREA INFRACTORULUI Practica a demonstrat ca în comiterea...

Abuzul în Serviciu Prevăzut de Codul Penal Român

Capitolul I. Infracţiunea de abuz în serviciu în general 1.1. Preliminarii. Primul capitol al titlului VI din Codul penal român consacrat...

Abuzul în Serviciu

INTRODUCERE Faptul că fenomenul abuzul a existat din cele mai vechi timpuri, constituind până în prezent unul dintre cele mai grave şi mai...

Legitima Apărare

INTRODUCERE Consideraţii generale privind cauzele care înlătură caracterul penal al faptei Caracterul infracţional al unei fapte este în...

Executarea Pedepsei în Regim de Maximă Siguranță

“ PEDEAPSA ESTE MONEDA CU CARE SE PLÃTEŞTE INFRACŢIUNEA ” CARRARA INTRODUCERE Penitenciar – un loc de care auzim în fiecare zi oriunde ne poartă...

Protecția Victimelor Infracțiunilor

§1. PRECIZĂRI PREALABILE În organizarea societăţii noastre moderne, un rol important îl are autoritatea de stat, autoritate de care se bucura...

Criminalitatea

I. INTRODUCERE În literatura de specialitate întâlnim, pentru desemnarea preocupărilor practice legate de fenomenul criminal, formulări diverse,...

Ai nevoie de altceva?