Criminologie

PRELEGEREA I – CERCETAREA CRIMINOLOGICA: Obiectul cercetarii criminologice; Modalitati de cunoastere, procedee, finalitate in cercetarea criminologica; Definirea criminologiei.

A) OBIECTUL CERCETARII CRIMINOLOGICE

A1) FENOMENUL CRIMINAL – un prim obiect al cercetarii criminologice

Sensurile expresiei “fenomen criminal” difera in raport de continutul mai restrâns sau mai larg ce i se atribuie.

Uneori continutul expresiei este redus la cel al notiunii de infractiune.

Alteori se are in vedere doar aspectul macro-criminologic, prin utilizarea expresiei fenomen criminal intelegându-se ansamblul infractiunilor.

Unii criminologi dau un sens foarte larg expresiei, considerând ca in continutul acesteia trebuie sa se regaseasca normele penale, violarea acestora precum si reactia sociala represiva.

Pentru a stabili ce intra in continutul fenomenului criminal trebuie sa pornim de la aspectul individual al fenomenului (notiunea de crima), fara a ignora factorul uman (criminalul) si sa avem in vedere si aspectul de masa al fenomenului (criminalitatea).

A1.1) Crima. Întelesurile posibile ale notiunii de crima:

a) sensul comun – în sens comun prin crima se desemneaza , de regula, o infractiune intentionata îndreptata împotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor, de omor calificat, pruncucidere; aceeasi denumire o regasim utilizata în cazul unor infractiuni care au un alt obiect juridic principal, dar care au ca rezultat moartea unei persoane.

TEME :

- Indicati obiectul juridic al infractiunilor de : omor, omor calificat, pruncucidere.

- Dati exemple de infractiuni care au un alt obiect juridic principal dar care au ca rezultat moartea victimei.

b) sensul penal – în sens penal crima desemneaza o infractiune grava, pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite si proceduri speciale, in raport cu celelalte infractiuni;

Acest sens este dat de împartirea tripartita a infractiunii în : crime, delicte si contraventii.

În doctrina penala notiunea de crima a fost si este utilizata si in sensul general de infractiune, de fapta penala.

TEME :

- Care a fost evolutia împartirii tripartite a infractiunii în legislatia statelor europene si în special în cea a României.

- Care este conceptia actualului Cod penal român cu privire la infractiune.

c) sensul criminologic – în sens criminologic notiunea de crima are o acceptiune larga, referindu-se la infractiune în general. Este însa inexact a pune semnul egalitatii între infractiune si notiunea de crima utilizata în criminologie. Datorita oscilatiei în timp si spatiu a legii penale, cu putine exceptii, ceea ce ieri era considerat drept crima astazi nu mai este si invers, ceea ce un stat sanctioneaza ca infractiune altul nu o face si invers.

Nu se poate vorbi astazi de o definitie a crimei , completa si unanim acceptata de catre doctrina criminologica. În sens criminologic notiunea de crima trebuie sa porneasca de la conceptul de infractiune din dreptul penal, însa trebuie sa mearga dincolo de acesta.

Conform art. 17 alin. 1 din Codul penal, pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune trebuie sa îndeplineasca cumulativ trei conditii esentiale:

a) sa fie prevazuta de legea penala ;

b) sa prezinte pericol social ;

c) sa fie comisa cu vinovatie.

În sens criminologic notiunea de crima desemneaza fapta penala sau fapta cu justificata aparenta penala . În preocuparile criminologiei intra si studierea comportamentelor deviante.

TEME :

- Explicati ce întelegeti prin conditia ca o fapta sa fie prevazuta în legea penala pentru a putea fi considerata infractiune ;

- Ce este vinovatia ? Care sunt formele vinovatiei ;

- Deosebiti pericolul social abstract de pericolul social concret.