Extras din curs

Reglementari interne privind brevetarea in strainatate

Pentru brevetarea in strainatate a unei inventii create pe teritoriul Romaniei si/sau de un inventator roman tb.sa se tina seama, desigur, de legea nationala a statului in care se doreste realizarea brevetarii si de eventualele conventii aplicabile.

In plus insa, mai tb.sa fie respectate si unele reglementari interne din Romania.

Art.43 – brevetarea in strainatate a inventiei create de pers.fiz.romane pe teritoriul Romaniei se face numai dupa inregistrarea cererii de brevet la OSIM.

Totodata, atunci cand e vorba despre inventii clasificate ca secret de stat, brevetarea in strainatate se face cu aprobarea institutiilor care le-au atribuit acest caracter.

Potrivit art. 43(1), brevetarea in strainatate a inv. se aduce la cunostinta OSIM de catre pers.fiz.romane care le-au creat sau de catre succesorii lor in drepturi. Trebuie sa constatam ca mai putin pt.situatia inv. clasificate, nu exista nicio sanctiune pt nerespectarea acestor dispozitii nationale.

Titlul de protectie juridica a inventiei brevetate (TPJ)

In dreptul nostru unicul titlu de protectie juridica e brevetul. In plus, prin L 581/2004 priv.certificatele suplimentare de protectie pt.medicamente si produse de uz fito-sanitar s-a introdus asa-numitul certificat suplimentar de protectie care este consecutiv eliberarii unui brevet pt.asemenea inventii.

In dreptul comparat, pe langa brevet, exista si alte TPJ: certificat de inventator si altele asemenea care, insa, au aceeasi functie ca si brevetul.

I. Notiunea de brevet

Brevet= acel titlu jur. eliberat de catre stat prin organul sau de specialitate prin care se asigura titularului sau dr. de exploatare exclusiva asupra inv. astfel cum rezulta din art.1.

Brevetul de inventie (BI) da nastere dr.de proprietate industriala asupra inv. De fapt, acesta este singurul dr.subiectiv ce constituie un efect jur.direct si specific al BI.

Este adevarat ca pot. art.47(1) nemodificat care reglementeaza transmiterea drepturilor in aceasta materie se vb.despre transmiterea „drepturilor nascute din brevetul de inventie”. Cu toate acestea, tb.sa intelegem ca folosirea pluralului face referire, in realitate, la prerogativele ce compun dreptul de proprietate industriala asupra inv. Celelalte dr.ale titularului de brevet (dr.de prioritate-care se naste ca urmare a constituirii DNR, dr.la despagubiri) se nasc ca urmare a unor alte fapte juridice decat eliberarea BI.

In orice caz, BI nu da nastere unor drepturi personale nepatrimoniale!

Cand titularul BI e o unitate, aceasta n-are deloc dr.pers.nepatrim.

Cand titularul BI e chiar inventatorul, dr.sale pers.nepatr.nu tin de calitatea de titular de BI, ci de aceea de autor al inventiei.

Dr.la calitatea de inventator exista chiar mai inainte si independent de brevetarea inventiei.

Art.62 – persoana interesata poate sa ceara anularea unui brevet al carui titular nu este, tocmai invederand faptul ca are calitatea de autor real asupra acelei inventii.

II. Natura juridica a BI

Exista unanimitate la noi cu privire la imprejurarea ca ne aflam in prezenta unui act juridic administrativ unilateral, deoarece BI este eliberat de OSIM-organ al administratiei centrale specializate si exprima manifestarea de vointa a acestuia, producand efectele pe care legea le stabileste, iar vointa solicitantului BI nu are decat rolul de a declansa procedura prescrisa de lege.

Exista controverse – daca e act declarativ/ constitutiv.

Lucian Mihai: E act constitutiv de drepturi deoarece din BI se naste dr.de exploatare exclusiva care nu preexista BI si, pe baza unei fictiuni legale, BI retroactiveaza pana la momentul constituirii depozitului reglementar.

Exista numeroase argumente, printre care: