Curs criminalistică

Notiuni introductive

- fondator – judecatorul de instructie austriac si profesor de Drept Penal- Jans Gross

- Jans Gross- Criminalistica = stiinta starilor de fapt in procesul penal

Criminalistica= stiinta judiciara, caracter autonom si unitar

- insumeaza un ansamblu de cunostine despre metodele, mijloacele si procedeele tehnice si tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarea persoanelor implicate in savarsirea lor si a prevenirii faptelor antisociale.

Obiectul criminalisticii

Directii de actiune

1. Initierea de metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiunii, incepand cu urmele specifice omului si sontinuand cu cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice, in vedera identificarii persoanelor/obiectelor.

2. Adoptarea de metode apartinand stiintelor exacte la necesitatile proprii criminalisticii, a unor metode din alte domenii ale stiintei, cum sunt cele proprii fizicii, chimiei, bilogiei, matematicii, etc., pentru aplicarea lor la specificul activitatii de prevenire si combatere a infractiunilor.

3. Elaborarea de reguli si procedee destinate efectuarii unor acte de urmarie penala, precum si cresterii eficientei acestora, prin asigurarea unui fundament stiintific investigarii.

4. Studierea practicii judiciare, in vedera valorificarii stiintifice si generalizarii experientei pozitive rezultate din activitatea organelor de urmarie penala pe linia investigarii infractiunilor.

5. Analiza evolutiei modului de savrsirea a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai adecvate procedee de combatere si de prevenire a lor, inclusiv de identificare a autorilor acestora.

6. Perfectionarea modului de cercetare a diverselor categorii de infractiuni, cu preponderenta a acelora care aduc atingere unor valori sociale deosebite, a acelora care sunt savarsite cu violenta si, in general, a patelor penale care prezinta dificultati de investigare.

7. Elaborarea de metode si prefigurarea de masuri distincte prevenirii infractiunilor sau altor fapte cu caracter comercial.

Metode generale si particulare de investigare criminalistica

- la baza metodologiei criminalistice se situeaza modalitati generale de cunoastere cum ar fi :

• observatia

• analiza

• sinteza

• deductia

• inductia

• comparatia

-cele enumerate anterior sunt adaptate la specificul criminalisticii

Metode adaptate la specificul criminalisticii (din alte domenii)

- metodele de analiza fizico-chimica a urmelor si microurmelor care se prezinta sub forma de resturi de obiecte si materii, metodele biologice de examinare a urmelor de secretii (produs lichid/solid rezlutat din activitatea celulelor glandulare), excretii (produs de eliminarea substabtelor neutralizate de organism) ori tesuturi moi; metodele antropologice de examinare optica, etc.

Metode de examinare proprii criminalisticii

- metode destinate descoperii si examinarii (indeosebi comparative) a urmelor sau mijloacelor de proba.

- metode de identificare a persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare sau dupa resturi osoase.

- Metode de cercetare a inscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafacute.

- Procedee tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala, elaborate atat pe baza generalizarii experientei organelor judiciare, cat si prin adoptarea unor elemente de cunoastere apartinand psihologiei.