Curs Criminologie

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 12307
Mărime: 49.49KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

OBIECTUL CERCETARII CRIMINOLOGICE

In sens etimologic cuvantul criminologie este compus din 2 cuvinte grecesti: crimen, care inseamna acuzatie, infractiune si logos, care inseamna discurs, stiinta. Astfel putem defini criminologia ca stiinta crimei sau ca studiul stiintific asupra fenomenului criminal.

Obiectul principal de studio il constituie fenomenul criminal care are 3 componente: crima, criminalul si criminalitatea. In alte doctrine fenomenul criminal cuprinde in locul elementului criminalitatii, victima, astfel fenomenul criminal fiind compus din crima, criminal si victima. S-a constat acest interes pentru victima incepand cu sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel si in dreptul penal a inceput sa se acorde un interes deosebit victimei, iar cu timpul, datorita interesului deosebit acordat acestui element, a luat nastere o noua stiinta, victimologia(la inceput considerata fi parted din stiinta criminologica).

Prima conceptie doctrinara in cadrul careia fenomenul criminal este compus din crima, criminal si criminalitate mai are ca obiect de cercetare si practica anticriminala.

Pentru primul element al ambelor conceptii si anume, crima, se folosesc mai multi termeni: delict, comportament deviant, infractiune, notiunea de comportament deviant fiind mai larga ca cea de delict pentru ca ar cuprinde si diferite manifestari care favorizeaza criminalitatea (alcoolismul, prostitutia, consumatorii de droguri etc.). Astfel un cercetator american a alcatuit catalogul de la San Francisco, in cadrul caruia, erau enumerate faptele incluse in notiunea de comportament deviant. Nu toate delictele sunt comportamente deviante si nu toate comportamentele deviante sunt si delicte conform unui cercetator american. Conceptul de crima nu echivaleaza intotdeauna cu cel de omor, el reprezinta in sens nejuridic o infractiune cu intentie contra vietii(omor) insa prin aceasta nu trebuie intelese neaparat cele trei notiuni de omor. De asemenea, tot in sens nejuridic elementul de crima mai reprezinta si faptele care au avut ca efect moartea victimei insa fara a se urmari cu intentie acest rezultat. In sens penal este bine cunoscut faptul ca, in actualul cod penal, nu exista notiunea de crima, ea fiind intr-adevar inclusa in codurile penale anterioare. Din punct de vedere criminologic, crima, dupa cum am mentionat si mai sus, se regaseste in notiunile de delict , fenomen deviant, infractiune. Nu exista insa o echivalenta perfecta intre notiunea de crima si cea de fenomen deviant, delict sau infractiune.

Chiar daca nu tote faptele care prezinta un anumit pericol social nu sunt incriminate de dreptul penal, criminologia nu adopta aceeasi atitudine fata de acest gen de fapte. Astfel dreptul penal nu va incrimina faptele care, in prezent, nu reprezinta infractiuni, dar care pot deveni in viitor si nici faptele care au reprezentat infractiuni in trecut. Astfel pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune in dreptul penal trebuie indeplinite cele trei conditii( sa fie inclusa in normele penale, sa fie savarsita cu vinovatie si sa prezinte pericol social).

CRIMINALITATEA

In general, pin criminalitate intelegem ansamblul faptelor penale comise intr-o anumita perioada de timp, pe un anumit teritoriu.

Sens mai restrans: diferite categorii de criminalitate - le putem obtine regrupand faptele penale in fct de diverse criterii:

I Casificarea subiectiva

- se refera la acele categorii de criminalitate obtinute prin raportare la un element ales in mod arbitrar in functie de interesul cercetarii criminologice. (ex: teritoriu – criminalitatea nationala).

II Clasificarea obiectiva

- se refera la categoriile de criminalitate obtinute prin raportare la un element constant, obiectiv, gradul de cunoastere a faptelor penale de catre organele de justitie penala.

4 cat.: - crim. Reala

- cifra neagra a criminalitatii

- crim. Aparenta

- crim. Legala

Crim. Reala = ansamblul faptelor penale comise in realitate, indiferent daca au ajuns sau nu la cunostinta org. de justitie penala

Cifra neagra = ans. faptelor penale comise, dar care nu ajung la cun. org. de urmarire penale (crim. ascunsa)

Factori care o genereaza: a)abilitatea infractorilor

b) ineficienta organelor de cercetare penala

c) pasivitatea victimelor

a) acele ipoteze in care infractorul opereaza intr-un asemenea fel incat urmele materiale ale infractiunii si rezultatele socialmente periculoase sunt imposibil de depistat de catre org. de cercetare penala;

b) 207 C. Proc. Penala – inef org de cercetare ale politiei

208 – “ - -inef. org. de cercetare penala

209 – “ - -inef. org parchetului

Exemple de manifestare: lipsa de organizare, incompetenta profesionala, incorectitudine

c) – persoanele vatamate direct sau indirec in urma unei infractiuni nu reclama aceste fapte organelor de justitie penala si acestea nici nu pot lua la cunostinta in alt mod despre comiterea acestor fapte

Posibilitati de evaluare a criminalitatii- 2 tehnici:

1. Anchetele de auto-confesiune

2. Anchetele de victimizare

Criminalitatea aparenta= fapte care ajung la cun organelor de urm. penala (denunt, plangere, sesizare din oficiu)

Cauzele crim. aparente : 1. Cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia

2. Dosarele cu autor necunoscut

Crim. legala = faptele pt. care s-a pron. o hot. judecatoreasca de condamnare ramasa definitiva

Criminalitatea, inteleasa ca ans. de fapte penale sau cu justificata aparenta penala repr. un fragment final al fenomenului criminal ca obiect de cercetare a criminologiei.

Fenomenul criminal perceput ca realitate umana si sociala, iar nu ca simpla abstractie juridica include o realitate individuala, crima, si agentul acesteia, criminalul, precum si o realitate colectiva, sociala, criminalitatea.

PRACTICA ANTICRIMINALA

Dublul caracter al cercetarii criminologice

• Cercetare fundamentala

• Cercetare aplicativa

Acest caracter duce la dublarea obiectului de studiu al criminologiei, pe langa studiul criminal si studiul practicii anticriminale.

Preocuparile practice legate de fenomenul criminal sunt directionate in 3 categorii:

1. prevenirea si combaterea fenomenului criminal

2. reactia sociala impotriva crimei

3. mijloacele de lupta impotriva criminalitatii:

a. mijl. juridice- totalitatea normelor de drept care contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal

b. mijl. Empirice- sunt practicile institutionale ( Politia, Parchetul, Instantele de judecata, Penitenciare ) care vizeaza combaterea fenomenului criminal.

-din a si b rezulta 3 domenii principale in care se dezvolta practica anticriminala: A: domeniul dr. penal si al aplicarii lui

B: domeniul tratamentului delincventilor

C: domeniul prevenirii criminalitatii

Practica anticriminala reprezinta sistemul mijloacelor apicate de stat in scopul stapanirii fenomenului criminal.

CAPITOLUL II

MODALITATI DE CUNOASTERE, PROCEDEE SI SCOPUL LOR IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA

I. MODALITATI DE CUNOASTERE IN CERCETAREA ,

II. METODELE UTILIZATE

III. SCOPUL CERCETARII CRIMINOLOGICE

Preview document

Curs Criminologie - Pagina 1
Curs Criminologie - Pagina 2
Curs Criminologie - Pagina 3
Curs Criminologie - Pagina 4
Curs Criminologie - Pagina 5
Curs Criminologie - Pagina 6
Curs Criminologie - Pagina 7
Curs Criminologie - Pagina 8
Curs Criminologie - Pagina 9
Curs Criminologie - Pagina 10
Curs Criminologie - Pagina 11
Curs Criminologie - Pagina 12
Curs Criminologie - Pagina 13
Curs Criminologie - Pagina 14
Curs Criminologie - Pagina 15
Curs Criminologie - Pagina 16
Curs Criminologie - Pagina 17
Curs Criminologie - Pagina 18
Curs Criminologie - Pagina 19
Curs Criminologie - Pagina 20
Curs Criminologie - Pagina 21
Curs Criminologie - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Curs Criminologie.doc

Alții au mai descărcat și

Pozitivismul Italian - Mijloace și Procedee Folosite în Criminologie

Capitolul I Demers introductiv Sectiunea I Criminologia ca stiinta penala Examinarea obiectului cercetarii criminologice presupune a stabili ca...

Principiul separației puterilor în stat

INTRODUCERE Citind constituțiile multor state europene și nu numai, am putea fi tentați să punem sub semnul îndoielii însăși existența puterilor...

Subiecte Criminologie

1) Sensurile notiunii de “crima” (a) sensul comun – desemneaza de regula o infractiune impotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor (art...

Drept Financiar și Fiscal

1.Executarea silita a bunurilor mobile. Constituie regula in mat.executariii silite de la care sunt exceptate bunurile necesare vietii si muncii...

Drept civil

8 octombrie – curs 1 Notiunea dreptului civil Dreptul civil este o ramura de drept ce cuprinde normele juridice care reglementeaza raporturile...

Criminologie

PRELEGEREA I – CERCETAREA CRIMINOLOGICA: Obiectul cercetarii criminologice; Modalitati de cunoastere, procedee, finalitate in cercetarea...

Suportul de curs la limba engleză

Theme: 1. The court system I. Text: Duncan Ritchie, a barrister, is talking to a visiting group of young European lawyers. “Both criminal and...

Criminologie

Capitolul IV FENOMENOLOGIA CRIMINALITĂŢII Secţiunea I NOŢIUNI, EVALUAREA ŞI TRĂSĂTURILE CRIMINALITĂŢII 4.1.1. Viziunea sistemică în...

Te-ar putea interesa și

Aspecte generale privind pluralitatea de infractori

Elaborarea lucrarii de licenta "Aspecte generale privind pluralitatea de infractori" s-a realizat sub indrumarea - tema aleasa prezentand...

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE 1.1. Criminologia şi criminaliatea Ca şi în cazul multor altor stiinţe, originea, punctul exact al naşterii...

Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității

Introducere În literatura de specialitate întâlnim, pentru desemnarea preocupărilor practice legate de fenomenul criminal, formulări diverse, cum...

Criminalitatea

INTRODUCERE Pornind de la faptul că fenomenul criminalității este în esența lui un fenomen social, compus din totalitatea infracțiunilor săvârșite...

Delincvența juvenilă - factori interni

Capitolul I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA PRINCIPAL OBIECT DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI Secţiunea I ASPECTE GENERALE 1.Notiunea de...

Criminalitatea

I. INTRODUCERE În literatura de specialitate întâlnim, pentru desemnarea preocupărilor practice legate de fenomenul criminal, formulări diverse,...

Analiza Factorilor Criminogeni

Scopul imediat al cercetării științifice în criminologie este reprezentat de identificarea, analizarea și explicarea cauzelor criminalității,...

Sancțiunea contravențională

1. Definirea si trasaturile sanctiunii contraventionala Orice norma juridica cuprinde consecintele ce survin in cazui nerespectarii dispozitiei...

Ai nevoie de altceva?