Cursuri Arbitraj

Metode alternative de solutionare a conflictelor comerciale

În general, teoria solutionarii litigiilor si mai ales a managementului acestora

porneste de la definirea si circumscrierea ideii de conflict.

Conflictul apare ca o situatie în care interesele mai multor persoane se opun în

asa fel încât este imposibil ca toate aceste interese sa fie satisfacute. Dupa cum exista una

sau mai multe parti, conflictele pot fi de mai multe feluri, sunt evidente sau sunt ascunse,

si de asemenea pot avea diferite stadii.

În vederea solutionarii si a unei gestionari eficiente a conflictelor, rezultând din

relatiile contractuale aparute între diverse persoane sau societati comerciale, au fost emise

mai multe teorii si s-au gasit de-a lungul anilor mai multe solutii pentru acestea, în functie

de gravitatea acestora si de interesele implicate.

În principiu, în fata unui conflict aparut între diferite parti, se pot avea în vedere

trei mari posibilitati de a trata cu acesta: ignorarea acestuia, uzul fortei sau al oricarei alte

metode coercitive sau o tratare procedurala a acestui conflict ghidata fie de interesele

partilor, fie de principiile de drept aplicabile1. Tratarea procedurala a conflictului

presupune negocieri directe între parti, implicarea unei a treia parti ca mediator si în final,

solutionarea acesteia pe calea arbitrajului sau a procesului obisnuit în fata instantelor de

drept comun.

ADR

Cunoscut si folosit pe larg în dreptul si practica tarilor anglo-saxone, conceptul

„Alternative Dispute Resolution – ADR” cuprinde totalitatea formelor extrajudiciare de

solutionare a diferendelor prin intermediul unei terte parti, proceduri ce constituie o

alternativa la solutionarea litigiilor în fata instantelor judecatoresti statale. Cu acest

continut, el si-a gasit expresia în lucrarile si practica UE si tinde spre o acceptiune

generala. Astfel, Consiliul Europei prin dezbaterile si reuniunile organizate în cadrul sau,

cât si a documentelor adoptate, a acordat o atentie deosebita problematicii ADR-urilor,

solicitând statelor sa o promoveze în diferite domenii de activitate.

Consiliul Europei printr-o serie de recomandari adoptate în perioada 1997-2002

a cerut statelor membre cât si a celor ce vor adera la UE sa opereze în legislatia lor o serie

de masuri cu caracter preventiv care sa reduca numarul cauzelor civile si comerciale din

activitatea instantelor, încurajându-se si facilitându-se folosirea metodelor alternative de

solutionare a litigiilor, în principal a medierii si concilierii, atât în materie civila cât mai

ales comerciala, promovând astfel o politica prioritara de stimulare si organizare a acestor

metode moderne alternative.

Documentul intitulat ”Green Paper” sau „Carta Verde”, asupra alternativelor de

rezolvare a diferendelor în dreptul civil si comercial este elaborat în 2002 de Comisia

Europeana. Aceasta Carta contine 36 de pagini, fiind conscrata unui studiu general asupra

ADR-urilor în materie civila si comerciala, inclusiv în dreptul muncii si al protectiei

consumatorului. Studiul se încheie cu 21 de întrebari adresate publicului larg, autoritatilor

1 Christian Buhring-Uhle, Arbitration and Mediation in International Business International

Arbitration, Kluwer Law International 1996

statelor membre, organizatiilor neguvernamentale, institutiilor de cercetare,

universitatilor si practicienilor dreptului, pentru o cooperare larg orientata spre

cunoasterea aprecierii publice fata de initiativele institutiilor europene, a reglementarilor

nationale ale ADR-urilor si a practicii statelor membre în aplicarea lor, urmarindu-se în

final definirea principiilor comune ale ADR-urilor în domenii de activitate relevante.