Deontologie

PRECIZARI CONCEPTUALE PRIVIND MORALA, ETICA SI

DEONTOLOGIA

1.1. Semnificatia comuna a termenului morala

1.2. Semnificatia comuna a termenului etica

1.3. Câteva consideratii privind întelesul comun al termenilor

morala si etica

1.4. Întelesul comun actual al cuvântului deontologie

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestui capitol veti sti:

· Care este continutul conceptului morala;

· Care este continutul conceptului etica;

· Care este corelatia dintre etica si morala;

· Care este întelesul comun actual al cuvântului deontologie.

2

În procesul comunicarii, dar mai ales în stiinta, rigoarea terminologica este

esentiala. Cu alte cuvinte, trebuie sa determinam cât se poate de exact semnificatia

termenilor utilizati si sa avem grija ca acestia sa aiba acelasi înteles pentru

interlocutori.

Deoarece limbajul are propria sa existenta, uneori de necontrolat, acest lucru

nu este usor de realizat, nici macar între doctrinari, în cadrul limbajului stiintific

specializat, motiv pentru care, autorii care vor sa se faca întelesi acorda atentia

cuvenita precizarilor sau conventiilor terminologice.

În ceea ce priveste limbajul comun, este necesar sa cunoastem întelesul

termenilor potrivit dictionarelor si sa precizam cum ne raportam la acest înteles.

Iata de ce, prima noastra preocupare este de a determina semnificatia pe

care dictionarele uzuale din România o atribuie termenilor morala si etica. În ceea

ce priveste deontologia, întrucât formeaza obiectul acestei parti a studiului nostru, nu

ne vom multumi doar cu explicatiile de dictionar. În finalul capitolului vom face o

scurta prezentare a etimologiei si a întelesului comun actual al cuvântului

deontologie.

1.1. Semnificatia comuna a termenului morala

Dictionarul enciclopedic român, vol. III, editat în anul 19651, defineste morala

ca fiind forma constiintei sociale2 cuprinzând ansamblul normelor care

reglementeaza comportamentul oamenilor în societate. Normele morale exprima

obligatiile oamenilor unii fata de altii, precum si fata de o anumita clasa sau grup

social, fata de institutii, stat, familie.

Spre deosebire de drept, care asigura respectarea normelor juridice, înscrise

în legi, prin forta de constrângere a statului, morala asigura respectarea normelor

convietuirii umane, de obicei nescrise, prin forta educatiei, a traditiilor, a opiniei

publice.

În afara normelor de convietuire, morala mai cuprinde si relatiile morale dintre

oameni, care sunt materializarea acestor norme în conduita si în raporturile lor

reciproce. Partea cea mai importanta a acestor relatii sunt moravurile, adica relatiile

morale cu caracter relativ stabil care caracterizeaza o clasa, o patura sociala, un

grup social sau o societate data.

Morala mai cuprinde si aprecierea faptelor si moravurilor oamenilor în lumina

unui sistem de valori (ideal etic), exprimata în judecati si în sentimente morale.

În sfera moralei se cuprinde si atitudinea individului fata de normele morale

existente în societatea data, concordanta sau neconcordanta conduitei sale cu

acestea.

În Dictionarul de neologisme, editat în anul 1978, morala este definita succint,

ca fiind forma constiintei sociale care cuprinde anumite idei, conceptii, convingeri

privind normele de convietuire si de comportare a oamenilor în raporturile dintre ei si

fata de societate3.