Divortul

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Divortul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

Curs 4

DIVORTUL

Temeiul care justifica divortul in dreptul romanesc

Potrivit art.38 al. 1 C. Fam instanta de judecata poate sa desfaca o casatorie prin divort atunci cand datorita unor norme temeinice relatiile dintre soti sunt grav vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

In alin. 2 art. 38 se arata ca divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti daca sunt indeplinite conditiile:

- pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei

- nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Motivele de divort

Motivele de divort admise frecvent in practica judiciara sunt:

- separatia in fapt indelungata a sotilor atunci cand se datoreaza unor norme imputabile in exclusivitate sotului parat

- savarsirea de catre unul dintre soti a unor infractiuni care lezeaza relatiile de familie cum sunt: adulterul, incestul, violul, abandonul de familie.

- Neindeplinirea de catre unul dintre soti a obligatiilor conjugale

- Violentele fizice si verbale care trebuie sa aiba o anumita gravitate.

- Alcoolismul, consumul de droguri

- Nepotrivirea fiziologica a sotilor

Din prevederile art. 38 rezulta ca motivele de divort trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie temeinice

- relatiile dintre soti sa fie grav vatamate

- vatamarea produsa raporturilor dintre soti sa fie atat de grava incat sa nu mai poata fi remediata decat pin divort.

Procedura divortului

Dreptul de a sesiza instanta

Actiunea in divort are un caracter strict personal si de aceea nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Mostenitorii sotului nu introduc actiunea de divort si nu pot continua actiunea introdusa de autor.

Procurorul nu poate introduce actiune in divort, datorita caracterului ei strict personal (art. 45 din Codul de procedura civila). El poate interveni in instanta, in orice faza a procesului, mai ales cand din casatorie au rezultat copii. In acest caz din urma, instanta va asculta autoritatea tutelara si pe copiii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 Codul familiei).

Sotul alienat sau debil mintal interzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate.

Daca, ulterior introducerii actiunii, sotul respectiv isi pierde luciditatea, tutorele sau va putea sa-l reprezinte si sa continue actiunea.

Sotul alienat sau debil mintal interzis poate figura ca parat in procesul de divort, prin tutorele (art. 12 din Codul de procedura civila).

Cand unul dintre soti este disparut in fapt, celalalt sot va putea cere desfacerea casatoriei, procedura urmand a se face prin afisare, conform art. 95 din Codul de procedura civila.

Daca s-a obtinut o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei unuia dintre soti, atunci, potrivit art. 613 din Codul de procedura civila nu se mai aplica dispozitiile legale privitoare la termenele de gandire, presedintele instantei fixand termen de judecata.

Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

Schimbarea domiciliului sotilor, dupa introducerea actiunii de divort, nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de divort.

Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei judecatoresti a celui din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in a carei circumscriptie se afla domiciliul paratului (art. 607 din Codul de procedura civila).

In cazul in care paratul nu are domiciliu in tara sau nu are domiciliu cunoscut, instanta competenta de a judeca divortul este aceea in circumscriptia careia se afla domiciliul reclamantului.

Sotul parat poate face cerere reconventionala, cel tarziu pana la prima zi de infatisare in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Asadar, sotul parat nu are facultatea de a alege intre actiunea directa si cererea reconventionala, el fiind obligat, daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina reclamantului, sa foloseasca ultima cale.

Nerespectarea termenului privind introducerea cererii reconventionale atrage sanctiunea decaderii, sotul parat nemaiputand cere divortul pentru motivele proprii avute pana atunci.

In cazul in care motivele de divort sau ivit dupa dezbaterea asupra fondului sau in timpul judecarii in recurs, paratul va putea cere divortul numai pe calea actiunii directe.

Cererea de chemare in judecata

Pe langa elementele prevazute de art. 112 C.Pr.Civ. cererea de divort va cuprinde numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor de casatorie. Iar daca nu sunt copii minori se va face mentiune despre aceasta al. 2 art. 612 C.Pr.Civ

La cererea de divort se va alatura un extras dupa certificatul de casatorie iar daca este cazul cate un extras dupa certificatele de nastere ale copiilor minori.

Reclamantul poate formula prin cererea de divort si unele capete accesorii ale actiunii principale cum sunt cele privitoare la :

- numele pe care sotii il vor purta dupa desfacerea casatoriei

- incredintarea copiilor minori pentru crestere si educare

- fixarea contributiei la intretinerea acestora

- atribuirea locuintei comune

Fisiere in arhiva (1):

  • Divortul.doc