Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii

Curs
9.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 10621
Mărime: 41.03KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

§ 1. Noţiuni generale

În Republica Moldova, procedura de insolvabilitate se intentează şi are loc în concordanţă cu Legea insolvabilităţii nr.632/2001, iar dacă aceasta nu dispune, în concordanţă cu Codul de procedură civilă. Scopul procesului de insolvabilitate este stipulat la art. 1 al legii menţionate şi se rezumă la satisfacerea colectivă a creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului lui şi distribuirea produsului obţinut.

Noţiunea insolvabilitate este strâns legată de noţiunea faliment. În unele legislaţii, acestea sunt considerate sinonime, în altele, prin insolvabilitate se înţelege ceea ce alţii înţeleg prin faliment, deşi este preferată utilizarea unei singure noţiuni. Există însă şi legislaţii care fac distincţie între aceste două cuvinte, considerând insolvabilitatea o stare de fapt a debitorului insolvabil, iar falimentul o stare de drept, adică o insolvabilitate constatată de instanţa de judecată competentă.

Termenul faliment a fost utilizat în denumirea Legii nr.851/1992 precum şi în a Legii nr.786/1996 cu privire la faliment. în 2001, a fosl adoptată o nouă lege (Legea insolvabilităţii nr.632/2001), care nu numai a modificat esenţial conţinutul şi denumirea instituţiei respective, dar a folosit în locul termenului faliment termenul insolvabilitate.

Termenul faliment provine de la latinescul falo-falliere, care se traduce ca "a lipsi" (adică lipseşte de la datoria de a da satisfacţii-creditorilor săi) şi "a înşela" (adică a înceta o plată, a nu răspunde aşteptărilor).

În sens economic, falimentul desemnează starea financiară a unu persoane care nu poate să satisfacă cerinţele creditorilor săi.

Prin insolvabilitate se înţelege starea de fapt a societăţii caracterizată prin imposibilitatea ei de a-şi onora obligaţiile.

Insolvabilitatea absolută sau insolvabilitatea propriu-zisă este o stare a societăţii comerciale în care valoarea pasivelor ei depăşesc valoarea activelor, cerinţele creditorilor vor putea fi satisfăcute parţial.

În sens juridic, prin insolvabilitate sau proces de insolvabilitate, se înţelege procesul judiciar care se intentează împotriva societăţii comerciale incapabile de a-şi onora obligaţiile ajunse la scadenţă şi când se desfăşoară sub supravegherea şi controlul instanţei judecătoreşti specializate.

Insolvabilitatea, în sensul Legii nr.632/2001, presupune existenţa cumulativă a două condiţii:

- starea de fapt, adică incapacitatea societăţii comerciale de a-şi onora obligaţiile pecuniare ajunse la scadenţă;

- existenţa unei hotărâri judecătoreşti de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva societăţii comerciale care se află în incapacitate de plată;

Prin proces de insolvabilitate se înţelege procesul judiciar intentat împotriva debitorului în scopul determinării masei debitoare şi repartizării acesteia între creditori în ordinea stabilită de lege, dacă nu este posibilă restabilirea solvabilităţii ori satisfacerea cerinţelor creditorilor în alt mod.

§ 2. Participanţii la procesul de insolvabilitate

În procesul de insolvabilitate sunt implicate, exercitând anumite atribuţii, instanţa de judecată, administratorul insolvabilităţii, adunarea creditorilor şi debitorul în calitate de subiect supus falimentului.

Subiectele supuse procedurii de insolvabilitate. Potrivit art. 1 din Legea nr.631/2001, procedura de insolvabilitate se aplică debitorilor insolvabili. Insolvabilitatea, instituţie inevitabilă şi obiectivă a economiei de piaţă, reprezintă starea, extrem de nefavorabilă a subiectului care practică activitate de întreprinzător, în care acesta nu-şi poate onora, din insuficienţă de active, obligaţiile ajunse la scadenţă.

Cauzele insolvabilităţii pot fi diverse. Cele mai frecvente, în opinia noastră, sunt următoarele.

1. Incapacitatea persoanei de a-şi gestiona afacerile din lipsă de experienţă, de profesionalism, din lene sau din neglijenţă faţă de rezultatul scontat.

2. Incapacitatea persoanei de a organiza o activitate eficientă de fabricare a mărfurilor solicitate pe piaţă. Marile cheltuieli de producţie majorează preţul de cost al mărfii produse, reduce competitivitatea ei pe piaţă, şi, în consecinţă, duc la ruinarea producătorului.

3. Insolvabilitatea contractanţilor. Întreprinzătorul, antrenat în circuitul economic prin încheierea de contracte comerciale, transmite banii în instituţii financiare, vinde materiile prime, materialele, în baza anumitor contracte.Dacă persoanele cu care a contractat sunt în incapacitate de plată (băncile devin insolvente, mărfurile predate nu sunt plătite, bunurile produse nu se cumpără) se reduce şi potenţialul chiar celui mai previzibil şi rezonabil întreprinzător, care, din cauza contractanţilor, poate deveni insolvabil.

4. Alte cauze obiective şi subiective. Un pericol iminent este şi nivelul de viaţă al populaţiei, problemă majoră, de care se ciocnesc întreprinzătorii moldoveni. Capacitatea redusă de cumpărare a cetăţenilor provoacă insolvabilitatea în lanţ a producătorilor, a organizaţiilor comerciale şi necomerciale, a consumatorilor şi, în ultimă instanţă, a statului.

Persoanele care nu-şi onorează obligaţiile ajunse la scadenţă din cauza incapacităţii de plată sau supraândatorării sunt cele împotriva cărora se intentează procesul de insolvabilitate şi au calitatea de debitor

In calitate de debitor împotriva căruia se poate intenta procesul de insolvabilitate sunt persoanele fizice care practică în Republica Moldova activitate de întreprinzător; persoanele juridice de drept privat înregistrate în Republica Moldova.

Nn pot avea calitatea de debitor în sensul legii insolvabilităţii: persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător, persoanele juridice de drept public, inclusiv statul, unităţile administrative-teritoriale, instanţele judecătoreşti, Banca Naţională, etc.

Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată şi anume Curtea de Apel Economică.

Administratorul, la intrarea sa în funcţie, după ce studiază documentele contabile ale debitorului, explicaţiile debitorului, cerinţele înaintate de creditori, este obligat să deschidă un registru al creditorilor, în care îi clasifică după categorii, clase şi ranguri, indicând valoarea şi temeiul creanţei. I

Creditorii. În conţinutul textual al legii, se pot evidenţia creditori cu creanţe apărute până la intentarea şi după intentarea procesului de insolvabilitate.

Creanţele apărute până la intentarea procesului de insolvabilitate sunt de două clase: creanţe ale creditorilor garantaţi şi creanţe ale creditorilor chirografari. Aceste creanţe se consideră apărute până la data intentării procesului chiar dacă la această dată obligaţia de plată a debitorului nu a ajuns la scadenţă. Astfel, conform art.56 alin.(l), creanţele neajunse la scadenţă se consideră scadente din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Sunt creditori garantaţi persoanele ale căror creanţe au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii. Creditorii garantaţi au dreptul de gaj (ipotecă) convenţional sau legal asupra unui bun al debitorului şi, în virtutea acestui fapt, sunt îndreptăţiţi să obţină satisfacerea creanţei din valoarea bunului gajat.

Sunt creditori chirografari persoanele ale căror creanţe au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sînt asigurate. Creditorii chirografari sunt de două categorii: creditori chirografari cu creanţe de rang preferenţial (denumire convenţională) şi creditori chirografari cu creanţe de rang inferior,

Creditori chirografari cu creanţe de rang preferenţial sunt cei care au:

- creanţe din dăunarea sănătăţii sau din cauzarea morţii.

- creanţe salariale faţă de angajaţi şi creanţe la remuneraţia datorată conform drepturilor de autor;

- creanţele la impozite şi la alte obligaţii de plată la bugetul public naţional;

- creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului;

- alte creanţe chirografare care nu sînt de rang inferior;

Creditori chirografari cu creanţe de rang inferior sunt cei care:

- au dobândă la creanţele creditorilor chirografari calculată după intentarea procesului;

- au suportat în procesul de insolvabilitate cheltuielile unor creditori chirografari;

- au de încasat amenzi, penalităţi şi recuperări ale prejudiciilor, inclusiv a celor cauzate de neexecutarea obligaţiilor sau din executarea lor necorespunzătoare;

- au creanţe din prestaţiile gratuite ale debitorului;

Preview document

Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 1
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 2
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 3
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 4
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 5
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 6
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 7
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 8
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 9
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 10
Dizolvarea și încetarea activității societăților comerciale în baza Legii - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Dizolvarea si Incetarea Activitatii Societatilor Comerciale in Baza Legii Insolvabilitatii.doc

Alții au mai descărcat și

Dizolvarea și Lichidarea Societăților Comerciale

I. Societăţile comerciale la mod general 1.1. Istoric a) Perioada antică Societatea comercială a apărut în forme incipiente încă din perioada...

Studiu de Caz - Deschiderea Procedurii Reorganizarii Judiciare si a Falimentului in Cazul Debitoarei SC Viveda Dan SRL

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE PROCEDURA DE INSOLVENŢĂ Noţiunea de insolvenţă implică o situaţie patrimonială dificilă sau de criză a unui...

Protectia Creantelor Salariale in UE

Protecția creanțelor salariale potrivit normelor U.E. Capitolul I Reglementări legale Secțiunea I Introducere Codul muncii, în varianta sa...

Concedierea Individuala pentru Cauze Neimputabile Salariatilor

Concedierea.Notiune In Codul Muncii este introdus termenul de concediere reprezentand incetarea unui contract de munca la initiative...

Raspunderea Juridica - Curs 12

Introducere Problematica raspunderii juridice poate fi abordata din diferite unghiuri, fie acela al stiintelor juridice speciale, fie acela al...

Sinteza Drept Penal General

Raspunderea penala Reprezinta institutia fundamentala a D.P. alaturi de institutia infractiunii si de cea a sanctiunilor penale. Raspunderea...

Managementul Firmei - Master

1. Modalitati de organizarea afacerilor economice internationale. Tendinte pe plan mondial privind tipurile de întreprinderi si intermediari...

Managementul Firmei - Master - Partea a Doua

4. TÂRGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE 4.1. Definirea si clasificarea târgurilor si expozitiilor internationale Târgurile reprezinta piete...

Ai nevoie de altceva?