Doctrine Juridice

Curs
7.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 5883
Mărime: 43.14KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Smona Cristea

Extras din document

Roma antica

I. Influenta greaca si principiile dreptului roman

Roma antica a fost dominata de cultura greaca, inclusiv sub aspectul gandirii juridice. Juristii romani s-au inspirat din sistemele si scolile filosofice, mai ales din stoicismul, dar si din doctrina lui Platon si Aristotel, apoi din Cicero .

Doctrina stoicismului roman este, spre deosebire de cel grec, mai degraba o doctrina morala decat juridica. In conceptia lor, filosoful, inteleptul cetatii sta retras, separat de cetate, de interesele acesteia si , prin urmare, nu il intereseaza scopul dreptului. Exista o lege naturala care consta in ratiunea universala, o parte a acestei ratiuni se regaseste in constiinta fiecarui om, dar are o influenta morala.

Dreptul natural isi pierde din amploare, institutiile juridiuce nu sunt considerate permanente. Ele deriva dintr-o sursa istorica si nu din dreptul natural.

Platon a influentat, de asemenea, dreptul roman, fiind recunoscute cele doua principii emise de acesta :

- Ceea ce place principilor are forta de lege

- Principele este absolvit de legi.

Ca si la Aristotel, justitia inseamna a da fiecaruia ceea ce este al sau ; dreptul este ceea ce este just si dervia din justitie.

Izvorul principal al dreptului nu este legea, ci natura.

II. Cicero

Cicero a fost influentat de scepticism, care punea accentul pe studiul jurisprudentei si a formulat noi obligatii : obligatia de a respecta in fiecare om, fie si sclav, ratiunea, umanitatea, sinceritate, pietatea in raporturile familiale.

Cicero a definit legea naturala, afirmand ca este ratiunea dreapta, acordata naturii, raspandita in constiinta fiecarui om. Ea este o lege veritabila, constanta, eterna. Dreptul nu este rezultatul vointei libere, ci este dictat de natura. Dintr-un jus naturale decurge un jus gentium, care serveste c abaza in relatiile reciproce dintre popoare, pentru ca este fondat pe nevoi comune. Jus civile este dreptul pe acre il are fiecare popor in particular. Dreptul natural ajuta la formularea principiilor generale, unul dintre cele mai importante principii fiind acela ca in mod natural, oamenii sunt egali si liberi.

Un concept cu o evolutie interesanta este cel de cetatenie, dezvoltat si de Cicero. In dreptul roman, cetatenia romana nu aparea in prim-plan decat cu ocazia litigiilor privind dobandirea sau pierderea cetateniei. Dupa codificare, cetatenia a devenit mai mult un statut social, dobandind caracter exclusiv (nimeni nu poate fi cetatean a doua sau a mai multe cetati) si pragmatic ( buna functionare a cetatii romane presupune o anumita egalitate a drepturilor intre cetateni). Astfel, egalitatea intre cetateni a devenit o egalitate juridica in fata legii civile si o egalitate politica in fata functiilor legislative si executive ( dand nastere unor privilegii ce au influentat atat dreptul privat, cat si pe cel public).

Doctrina juridica a Sfantului Augustin

Doctrina juridica a Sfantului Augustin este marcata de viziunea crestina asupra lumii, asupra statului, legii si justitiei. Intalnim, astfel, o distinctie intre legea divina si legea omeneasca ( profana ).

I. Teoria legilor profane

Teoria Sfantului Augustin asupra legilor are la baza doua principii : legile profane nu sunt juste, insa, desi injuste, legile omenesti trebuie respectate. Dreptul nu poate fiinta decat daca este just, iar justitia consta ina da fiecaruia ce este al sau ; nu poate fi insa numita justitie cea care nu il are in centru pe Dumnezeu, Autorul si Stapanul tuturor lucrurilor, precum si onoarea si respectul pe care I le datoram . Prin urmare, justitia romana este injusta , pt ca nu are la baza credinta crestina, iar unde nu exista justitie, nu exista nici drept.

Sfantul Augustin desemneaza prin expresia « jus humanum » legile cetatii terestre, tinand sa sublinieze k institutiile profane nu sunt deloc drept. Cu toate acestea, legile profane trebuie respectate, pt k trebuie sa dam Cezarului ce este al Cezarului. Crestinul are nevoie de stat si de legile sale profane, care, desi injuste, mentin pacea cetatii, tind a instaura o anumita ordine. Sfantului Augustin disociaza intre pacea perfecta ( asigurata de o justitie perfecta, crestina) si pacile inferioare ( care asigura o ordine provizorie, precum cea a cetatii terestre).

Pe de alta parte, Sfantul Augustin justifica necesitatea respectarii legilor terestre prin faptul ca , supunandu-ne legilor umane, ne supunem implicit unui plan divin, pt k ele au rostul lor in planul lui dumnezeu, nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu. Doctrina Sfantului Augustin promoveaza notiuni ca ordine publica, respectarea istoriei, respectarea legilor pozitive.

II. Continutul dreptului. Teoria izvoarelor dreptului.

La Sfantul Augustin , justitia nu inseamna egalitate, ci caritate, gratuitate si generozitate.

El fixeaza cateva trasaturi ale justitiei crestine :

- justitia crestina are caracter subiectiv : fiind o justitie de caritate, justitia crestina contine reguli imprecise, care se aplica diferit ; justitia nu poate fi reala , decat daca are la baza credinta iun Dumnezeu .

- justitia crestina are ca scop perfectiunea : Sfantul Augustin sustine idea proprietatii private, dar dezvolta si idea proprietatii commune, obstesti, prin punerea in comun a bunurilor de catre crestini => justitia devine comunitara.

- in justitia crestina lipseste sanctiunea

Dreptul crestin pune accent pe indepartarea omului de cele materiale, terestre, iar celalalt se ocupa de lucrurile trecatoare (libertatea noastra, familie, statut social, bunuri etc.). Dreptul crestin se conciliaza cu dreptul laic, pt ca , pt un crestin, intre respectarea legii divine si a celei laice, conteaza legea divina, neavand importanta ce dispune legea laica.

Preview document

Doctrine Juridice - Pagina 1
Doctrine Juridice - Pagina 2
Doctrine Juridice - Pagina 3
Doctrine Juridice - Pagina 4
Doctrine Juridice - Pagina 5
Doctrine Juridice - Pagina 6
Doctrine Juridice - Pagina 7
Doctrine Juridice - Pagina 8
Doctrine Juridice - Pagina 9
Doctrine Juridice - Pagina 10
Doctrine Juridice - Pagina 11
Doctrine Juridice - Pagina 12
Doctrine Juridice - Pagina 13
Doctrine Juridice - Pagina 14
Doctrine Juridice - Pagina 15
Doctrine Juridice - Pagina 16
Doctrine Juridice - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Doctrine Juridice.doc

Alții au mai descărcat și

Tipuri de Drept - Public, Privat, Penal, International - In Sistemele Juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Terorismul

Introducere De ce această teamă? De ce această preocupare? În genere „consum” micile evenimente din jurul meu cum ar fi cele cotidiene, оn...

Dreptul și Morala

Introducere Herbert Lionel Adolphus Hart (1907-1992) a fost un filosof britanic, profesor de jurisprudenţă la Universitatea Oxford. Cele mai...

Încetarea Contractului de Drept și prin Acordul Părților

Capitolul 1. Încetarea contractului de drept şi prin acordul părţilor Motto : “Munca este legea lumii moderne care nu are loc pentru leneşi,...

Evolutia Constitutiei in Romania

Capitolul I Conceptul de „Constituţie” Termenul „constituţie” derivă din latinescul „constitutio” care înseamnă „aşezare cu temei”, „starea unui...

Procedura Partajului

1. Consideratii generale asupra procedurii împărtelii judiciare 1.1 Notiunea de împărteală. Sediul materiei Dreptul de proprietate asupra unui...

Subiecte Drept Roman

1.Impartirea bunurilor in patrimonio in subdiviziuni dupa criteriul manciparii, corporalitatii, muvabilitatii, consumptibilitatii, fungibilitatii,...

Evolutia Constitutionala in Romania

Inceputul epocii moderne a insemnat numeroase transformari ce au influentat decisive dezvoltarea tehnnica, economica, sociala si culturala a...

Ai nevoie de altceva?