Extras din document
Afacerile, fie ca sunt intelese ca operatiuni, fapte, acte juridice, contracte (de vanzare –cumparare, de comision, de leasing, de creditare, de factoring, de know- how ), fie ca intreprinderi (montarea unui procedeu de productie materiala, cu constructie logistica, personal, management, distributie) si ca orice alta operatiune care exploateaza si produce capital, fonduri, pentru piata si avere pentru intreprinzator, pentru firma, deopotriva produc (nasc, constituie) drepturi si obligatii interconditionate.
Mai scurt spus, raporturile de afaceri au si nu se pot dispensa de la ea si o alta eficienta decat cea economica, pecuniara, chiar anterioara celorlalti, sub ordine logica, anume o eficienta juridica.
Aceasta eficienta juridica, constand in fundamentarea, garantarea juridica a angajamentelor in afaceri, reprezinta prin ea insasi o securitate a afacerilor.
Omul de afaceri, intreprinzatorul, firma, comerciantul, oricum il numim sau privim, stie ca daca angajamentul pentru care a platit si pe care mizeaza nu este respectat de catre partener, adica nu-i produce, nu-i rezolva un drept, o creanta, un interes, va putea sa il obtina pe oricare dintre acestea prin fortarea partenerului neserios, recalcitrant, cu interventia justitiei, a agentilor acesteia pentru executarea hotararilor ei si a altor autoritati obligate prin constitutie, sa dea concursul creditorului inselat.
Deci, raporturile de afaceri produc drepturi reale (proprietate, uzufruct, etc.) si, uneori acestea sunt precedate numai de o facultate, o prerogativa de a le obtine si drepturi de creanta carora le corespunde obligatia debitorului de a oferi creditorului prestatia, folosul, profitul, interesul, pentru care acesta a contractat, obligandu-se si el si, de regula, facand-o mai inaintea executarii creantei sale, sa plateasca ceva, sa-l remunereze pe debitor. Altfel spus debitorul este scutit si el pana este platit pentru creanta la care se angajeaza un creditor al creditorului, pentru contraprestatia care motiveaza ceea ce s-a obligat el sa faca.
De aceea, in drept, se spune ca in contractele bilaterale ( sinalag-matice) , obligatiile sunt reciproce si interdependente.
Creante si obligatii.
Asa cum s-a putut intelege din cele ce preceda, de pe una sau alta dintre pozitiile partenerilor angajati juridic, intr-o afacere, creanta (dreptul de creanta) si obligatia sunt acelasi lucru, intrucat, spre ex. intr-o afacere constand in vanzarea-cumpararea unei marfi, a unei instalatii, vanzatorul este creditor pentru pret si debitor pentru transmiterea unei proprietati curate si depline juridic, iar cumparatorul este creditor pentru obtinerea acelei proprietati a lucrului vandut si debitor pentru pretul convenit cu vanzatorul.
Afacerile armate si fondate cu si pe angajamente juridice (de regula, contracte), produc o infinitate de creante (drepturi si obligatii), unele chiar fara reflectare materiala (Ex. obligatia de neconcurenta, in cazul vanzarii sau locatiunii unui fond de comert; obligatia de confidentialitate, in cazul unei licente de know- how (transfer de tehnologie)).
~ntr-un limbaj pur al afacerilor, am putea spune ca intreprinzatorii, firmele, partenerii sunt cei care concep, formeaza, imagineaza profitul, folosul, prestatiile, interesele care dau substanta pietei, comertului in general, ca si o civilizatie. De aceea sunt in aceeasi masura creante si obligatii: edificarea unei cladiri dintr-o antrepriza de constructii, negocierea si perfectarea unei afaceri pentru altul dintr-un mandat pe baza de comision, fabricarea unei anumite marfi dintr-un contract de furnitura, executarea unei garantii bancare, precum si executarea unui ordin privind titluri ori valori mobiliare pe piata corespunzatoare si atatea altele.
Speciile creantelor si obligatiilor.
Analiza in continuare a realizarii juridice a afacerilor este mai libera, cand opereaza numai cu notiunea de obligatii, intelegandu-se, desigur, ca intotdeauna obligatia se reflecta intr-o creanta.
Relativ la obligatii, doua clasificari intereseaza dreptul afacerilor: cea facuta dupa obiect si cea facuta dupa modul de apreciere a executarilor.
Dupa obiect, in termenii C.civ. (art. 1074,1075,1077,1078), avem obligatii de :
a) a da
b) a face
c) a nu face
a) Obligatia de a da priveste constituirea sau stramutarea (translatia) unui drept real, ei corespunzandu-i creanta constand in dreptul de a primi ori de a obtine proprietatea unui drept real; o asemenea obligatie si creanta corespunzatoare acesteia, rezulta, spre exemplu, din contractele de vanzare- cumparare, de furnizare (livrare), de schimb.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept
- mondificare curs drept.doc
- O.Mijloace, fonduri, bunuri si active in afaceri.doc
- R.Drepturi si obligatii din afaceri,contracte.doc
Alții au mai descărcat și
LISTA CU ABREVIERI C.civ.=Cocdul civil Cpr.civ.=Codul de procedura civila C.fam.=Codul familiei Dec.civ.=Decizia civila Trib.Supr.=Tribunalul...
CAPITOLUL I. RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ SECŢIUNEA I. CONSIDERAŢII GENERALE 1. NOŢIUNEA GENERALĂ DE RĂSPUNDERE Toate acţiunile şi...
Introducere Una dintre problemele semnificative ale dreptului procesual civil o reprezinta cunoasterea termenelor în care trebuie exercitate...
INTRODUCERE Tema acestei lucrari m-a fascinat, m-a facut sa caut raspunsuri cât mai complete la întrebarile care se iveau odata cu parcurgerea cât...
ÎNTODUCERE Respectarea normelor de drept nu se revendică unor exigenţe abstracte. Ea se legitimează în cerinţe social obiective, legate de...
CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE NULITATE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE NULITATE A ACTULUI JURIDIC A. Accepţiunea expresiei “nulitatea actului juridic civil”...
CAP 1 CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE Orice încălcare a legii apare ca un conflict între voința legiuitorului și cea a destinatarului care a avut o...
INTRODUCERE Toate raporturile juridice stabilite între două sau mai multe persoane reprezintă o totalitate de drepturi personale, noțiunea...
Te-ar putea interesa și
Introducere În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le...
Capitolul I Consideraţii introductive privind reflectarea stării de minoritate pe planul legislaţiei penale Problema răspunderii penale a...
INTRODUCERE Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea ,,dreptul conflictelor armate” sau ,,dreptul războiului”, are drept scop...
Introducere Dispoziţiile, din Codul penal privitoare la reglementările de bază ale regimului de executare a pedepsei închisorii, fac parte din...
ARGUMENT Se spune adesea că cel mai frumos capitol al vieţii îl reprezintă copilăria deoarece este lipsită de grijuri, de zbucium, de teamă....
INTRΟDUCЕRЕ Cοnvеnția pеntru apărarеa drеpturilοr οmului și libеrtățilοr fundamеntalе, еlabοrată în cadrul Cοnsiliului Еurοpеi, dеschisă pеntru...
Introducere Proprietatea industrială este una dintre pârghiile de baza ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale naţiunii. Pentru a...
Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...