Drept Administrativ

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 147 în total
Cuvinte : 56041
Mărime: 171.24KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Capitolul I

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

1. Consideraţii generale privind şeful de stat

Instituţia şefului de stat a apărut odată cu statul şi a cunoscut o evoluţie continuă în ceea ce priveşte forma, structura şi atribuţiile sale . Astfel, în cursul evoluţiei sale, instituţia şefului de stat a avut fie o organizare unipersonală, situaţie în care şeful de stat se numea rege, împărat, emir, principe etc., fie o organizare colegială, caz în care acest rol era îndeplinit de un prezidiu, consiliu de stat, consiliu prezidenţial etc.

Aristotel, considerat de prof. Constantin G. Dissescu creatorul dreptului constituţional, a realizat pentru prima dată clasificarea formelor de guvernământ în:

a) monarhie – puterea fiind concentrată în mâinile unei singure persoane (rege, împărat, emir, etc.);

b) oligarhie – situaţie în care puterea se împărţea între mai mulţi indivizi sau era deţinută de un grup social restrâns de persoane;

c) democraţie – în cadrul căreia poporul exercita în mod direct puterea.

În dreptul public modern ideea şefului de stat este legată de forma de guvernământ, cu alte cuvinte de exercitarea puterii suverane în stat, de către o singură persoană (monocraţia), de un grup de persoane (oligarhia) sau de către masele largi ale poporului (democraţia). După acest criteriu, formele de guvernământ sunt clasificate, de regulă, în două categorii: monarhii - în care şeful statului este desemnat pe baze ereditare sau pe viaţă; republici - în care şeful de sat, denumit de obicei - preşedinte - este ales, pe un anumit termen determinat, fie direct - de corpul electoral (popor), fie indirect - prin reprezentanţii acestuia, respectiv de către electori sau de Parlament.

În ceea ce priveşte clasificarea regimurilor politice, în mod constant dreptul public contemporan statuează patru mari categorii, astfel:

a) regimul politic prezidenţial (ex. S.U.A.);

b) regimul politic semi-prezidenţial (ex. Franţa);

c) regimul politic parlamentar (ex. Spania, Italia, Grecia, etc.);

d) regim de adunare (ex. Elveţia) .

Modalitatea de alegere a preşedintelui prezintă o importanţă determinantă pentru definirea regimului politic al unei ţări. În general, dreptul constituţional consideră că există două mari tipuri de republici, şi anume republici parlamentare şi prezidenţiale.

Republicile de tip parlamentar se caracterizează prin faptul că preşedintele este ales, de regulă, de către parlament (Italia, Grecia, Ungaria, etc.), sau de o adunare compusă din parlamentari şi alţi reprezentanţi (Germania), în timp ce republicile de tip prezidenţial se caracterizează prin alegerea preşedintelui de către popor, fie direct (România, multe ţări din America Latină, etc.), fie prin intermediul unei adunări de electori (S.U.A.).

În republicile parlamentare, Guvernul, deşi numit de preşedinte, este responsabil în faţa parlamentului, pe când în cele prezidenţiale, în general, dar în S.U.A., în mod special, nu există răspundere guvernamentală în faţa parlamentului ci a preşedintelui, care cumulează funcţia de şef de stat cu cea de şef al Executivului.

Există, de asemenea, şi un regim politic mixt având trăsături ce se regăsesc fie la regimul parlamentar, fie la cel prezidenţial, doctrinarii denumindu-l semi-prezidenţial, în care preşedintele este ales prin vot universal, direct (Franţa, Austria, Irlanda, Islanda, Polonia, etc.) sau indirect (Finlanda) - fapt care este specific regimului prezidenţial, dar, în acelaşi timp, guvernele răspund în faţa parlamentului, ceea ce este specific regimului parlamentar.

În unele dintre aceste state, rolul preşedintelui republicii este deosebit de important, exemplu edificator constituindu-l Franţa unde preşedintele participă şi prezidează şedinţele de Guvern, semnează ordonanţele adoptate de Guvern, poate dizolva adunările legiuitoare după consultarea preşedinţilor acestora şi a primului-ministru, numeşte primul-ministru, prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, etc.

2. Natura juridică a regimului politic conform Constituţiei României

În ceea ce priveşte regimul politic al României de după 1989, strâns legat de forma de guvernământ, prof. Antonie Iorgovan arată că în Adunarea Constituantă au avut loc largi dezbateri, Constituţia consacrând un regim semi-prezidenţial atenuat, în care Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, dar atribuţiile sale sunt mult mai limitate decât cele ale unui preşedinte dintr-un sistem semi-prezidenţial.

Pentru a-şi susţine teza, autorul prezintă următoarea argumentaţie bazată pe textele Constituţiei:

a) Atât Parlamentul (art. 62 alin. 1 din Constituţia republicată), precum şi Preşedintele României (art. 81 alin. 1), se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, fiind organe reprezentative la nivel naţional, cu precizarea că potrivit art. 61 alin. (1) Parlamentul „este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

b) Dreptul Preşedintelui României de a dizolva Parlamentul nu se poate exercita decât cu respectarea următoarelor condiţii :

1) consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare;

2) neacordarea votului de încredere pentru formarea Guvernului conform art. 103 alin. (2) din Constituţia României, republicată, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură;

3) în intervalul de 60 de zile, trebuie să fie respinse cel puţin două solicitări de investitură;

4) să nu reprezinte a doua dizolvare în cursul unui an calendaristic;

5) să nu fie vorba despre ultimele 6 luni de mandat ale Preşedintelui României;

6) în ţară să nu fi fost instituită starea de mobilizare, de război, de asediu sau starea de urgenţă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 89 alin. (3) din Constituţie.

c) Parlamentul are dreptul de a trage la răspundere politică pe Preşedintele României, procedând la suspendarea sa din funcţie şi apoi la organizarea unui referendum pentru demiterea sa (art. 95);

d) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui, numai pentru înaltă trădare în condiţiile prevăzute de art. 96 alin. (3) din Constituţie;

e) Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament (art. 85 şi art. 103 alin. 1);

f) Guvernul, în întregul său şi fiecare membru al acestuia, în solidar cu ceilalţi membri, răspund politic numai în faţa Parlamentului (art. 104 alin. 2 din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială);

g) Numai Preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului (art. 109 alin. 2 din Constituţia republicată, art. 9 din Legea nr. 115/1999 ) etc.

Preview document

Drept Administrativ - Pagina 1
Drept Administrativ - Pagina 2
Drept Administrativ - Pagina 3
Drept Administrativ - Pagina 4
Drept Administrativ - Pagina 5
Drept Administrativ - Pagina 6
Drept Administrativ - Pagina 7
Drept Administrativ - Pagina 8
Drept Administrativ - Pagina 9
Drept Administrativ - Pagina 10
Drept Administrativ - Pagina 11
Drept Administrativ - Pagina 12
Drept Administrativ - Pagina 13
Drept Administrativ - Pagina 14
Drept Administrativ - Pagina 15
Drept Administrativ - Pagina 16
Drept Administrativ - Pagina 17
Drept Administrativ - Pagina 18
Drept Administrativ - Pagina 19
Drept Administrativ - Pagina 20
Drept Administrativ - Pagina 21
Drept Administrativ - Pagina 22
Drept Administrativ - Pagina 23
Drept Administrativ - Pagina 24
Drept Administrativ - Pagina 25
Drept Administrativ - Pagina 26
Drept Administrativ - Pagina 27
Drept Administrativ - Pagina 28
Drept Administrativ - Pagina 29
Drept Administrativ - Pagina 30
Drept Administrativ - Pagina 31
Drept Administrativ - Pagina 32
Drept Administrativ - Pagina 33
Drept Administrativ - Pagina 34
Drept Administrativ - Pagina 35
Drept Administrativ - Pagina 36
Drept Administrativ - Pagina 37
Drept Administrativ - Pagina 38
Drept Administrativ - Pagina 39
Drept Administrativ - Pagina 40
Drept Administrativ - Pagina 41
Drept Administrativ - Pagina 42
Drept Administrativ - Pagina 43
Drept Administrativ - Pagina 44
Drept Administrativ - Pagina 45
Drept Administrativ - Pagina 46
Drept Administrativ - Pagina 47
Drept Administrativ - Pagina 48
Drept Administrativ - Pagina 49
Drept Administrativ - Pagina 50
Drept Administrativ - Pagina 51
Drept Administrativ - Pagina 52
Drept Administrativ - Pagina 53
Drept Administrativ - Pagina 54
Drept Administrativ - Pagina 55
Drept Administrativ - Pagina 56
Drept Administrativ - Pagina 57
Drept Administrativ - Pagina 58
Drept Administrativ - Pagina 59
Drept Administrativ - Pagina 60
Drept Administrativ - Pagina 61
Drept Administrativ - Pagina 62
Drept Administrativ - Pagina 63
Drept Administrativ - Pagina 64
Drept Administrativ - Pagina 65
Drept Administrativ - Pagina 66
Drept Administrativ - Pagina 67
Drept Administrativ - Pagina 68
Drept Administrativ - Pagina 69
Drept Administrativ - Pagina 70
Drept Administrativ - Pagina 71
Drept Administrativ - Pagina 72
Drept Administrativ - Pagina 73
Drept Administrativ - Pagina 74
Drept Administrativ - Pagina 75
Drept Administrativ - Pagina 76
Drept Administrativ - Pagina 77
Drept Administrativ - Pagina 78
Drept Administrativ - Pagina 79
Drept Administrativ - Pagina 80
Drept Administrativ - Pagina 81
Drept Administrativ - Pagina 82
Drept Administrativ - Pagina 83
Drept Administrativ - Pagina 84
Drept Administrativ - Pagina 85
Drept Administrativ - Pagina 86
Drept Administrativ - Pagina 87
Drept Administrativ - Pagina 88
Drept Administrativ - Pagina 89
Drept Administrativ - Pagina 90
Drept Administrativ - Pagina 91
Drept Administrativ - Pagina 92
Drept Administrativ - Pagina 93
Drept Administrativ - Pagina 94
Drept Administrativ - Pagina 95
Drept Administrativ - Pagina 96
Drept Administrativ - Pagina 97
Drept Administrativ - Pagina 98
Drept Administrativ - Pagina 99
Drept Administrativ - Pagina 100
Drept Administrativ - Pagina 101
Drept Administrativ - Pagina 102
Drept Administrativ - Pagina 103
Drept Administrativ - Pagina 104
Drept Administrativ - Pagina 105
Drept Administrativ - Pagina 106
Drept Administrativ - Pagina 107
Drept Administrativ - Pagina 108
Drept Administrativ - Pagina 109
Drept Administrativ - Pagina 110
Drept Administrativ - Pagina 111
Drept Administrativ - Pagina 112
Drept Administrativ - Pagina 113
Drept Administrativ - Pagina 114
Drept Administrativ - Pagina 115
Drept Administrativ - Pagina 116
Drept Administrativ - Pagina 117
Drept Administrativ - Pagina 118
Drept Administrativ - Pagina 119
Drept Administrativ - Pagina 120
Drept Administrativ - Pagina 121
Drept Administrativ - Pagina 122
Drept Administrativ - Pagina 123
Drept Administrativ - Pagina 124
Drept Administrativ - Pagina 125
Drept Administrativ - Pagina 126
Drept Administrativ - Pagina 127
Drept Administrativ - Pagina 128
Drept Administrativ - Pagina 129
Drept Administrativ - Pagina 130
Drept Administrativ - Pagina 131
Drept Administrativ - Pagina 132
Drept Administrativ - Pagina 133
Drept Administrativ - Pagina 134
Drept Administrativ - Pagina 135
Drept Administrativ - Pagina 136
Drept Administrativ - Pagina 137
Drept Administrativ - Pagina 138
Drept Administrativ - Pagina 139
Drept Administrativ - Pagina 140
Drept Administrativ - Pagina 141
Drept Administrativ - Pagina 142
Drept Administrativ - Pagina 143
Drept Administrativ - Pagina 144
Drept Administrativ - Pagina 145
Drept Administrativ - Pagina 146
Drept Administrativ - Pagina 147

Conținut arhivă zip

  • Drept Administrativ.doc

Alții au mai descărcat și

Functionarul Public in Actualul Context Actual

Capitolul I Consideraţii privind funcţionarul public Pentru definirea noţiunii de funcţionar public vom porni de la art.33 al Constituţiei din...

Mandatul Parlamentar

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Parlamentul are principalul rol de a adopta dispoziţiile cele mai importante pentru organizarea vieţii sociale şi de stat, de...

Statutul Functionarului Public din Cadrul Comunitatii Europene

INTRODUCERE Actualul Statut al funcţionarilor publici europeni a înlocuit statutul funcţionarilor şi regimul aplicabil altor agenţi ai Comunităţii...

Atributiile Presedintelui Romaniei in Raporturile cu Guvernul

CAPITOLUL I Rolul şi clasificarea atribuţiilor Preşedintelui României Secţiunea I Rolul Preşedintelui României In conformitate cu art.1,...

Guvernul ca Organizare si Structura

Izvoarele istorice ale uneia dintre cele 3 puteri ale statului – puterea executivã sau guvernul -, ca autoritate publicã se regăsesc încă din...

Reglementări Constituționale privind Instituția Șefului de Stat în România

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC PRIVIND INSTUŢIA ŞEFULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 1.1 Tradiţii ale instituţiei şefului de stat în Ţările Române în...

Instituția Președintelui României

CAPITOLUL I INSTITUŢIA PREZIDENŢIALĂ. REPERE ISTORICE Potrivit unei axiome a dreptului public, devenită aproape dogmă, statul nu poate fi...

Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi

Competența materială a instanțelor care soluționează conflictele de drepturi I. Noțiunea de competență Prin competenţă, în general, se...

Ai nevoie de altceva?