Drept Administrativ

NOTIUNEA DE PROPRIETATE, DOMENIU PUBLIC SI SERVICIU PUBLIC POTRIVIT CONSTITUTIEI ROMÂNIEI DIN 1991, REVIZUITA SI REPUBLICATA

I. GENERALITATI

Între institutiile de traditie ale dreptului administrativ, care au stârnit controverse de-al lungul timpului, asupra carora continua sa aiba loc ample dezbateri în doctrina din tara noastra si din alte state este cea de domeniu public.

Actuala lege fundamentala nu uziteaza cu sintagma de “domeniu public”, ci cu aceea de proprietate, sub cele doua forme ale sale, proprietatea publica si proprietatea privata. Notiunile nu sunt sinonime, între domeniu public si proprietatea publica existând o relatie de la între la parte, dat fiind faptul ca în domeniul public se includ, pe lânga bunurile proprietate publica, si anumite bunuri private, care prin semnificatia lor artistica, stiintifica, culturala, economica, istorica, justifica apartenenta la domeniul public, ceea ce atrage un regim juridic specific, în care normele de drept public se suprapun peste cele de drept privat, având un rol dominant fata de acestea din urma.

Sustinem astfel teza domeniului public în acceptiunea lato sensu, care include, pe lânga proprietatea publica si anumite bunuri private, care a fost fundamentata de profesorul Antonie Iorgovan.

În ceea ce priveste reglementarea constitutionala a proprietatii, apreciem ca putem avea în vedere doua categorii de dispozitii constitutionale:

a) dispozitii în care se reglementeaza expres institutia proprietatii, cele doua articole-cadru, 44 si 136;

b) dispozitii în care regasim proprietatea reglementata implicit, exemplu art.135 intitulat “economia”, articolul 138 intitulat “bugetul public national”, art. 56 care reglementeaza “contributiile financiare” etc.

Vom lua în discutie ca prezentând relevanta pentru materia noastra si pentru institutia pe care o analizam art. 44 si 136.

Art.44 se afla plasat în titlul II, consacrat drepturilor, libertatilor si îndatoririlor fundamentale ale cetatenilor si este intitulat “dreptul de proprietate privata“. Art.136 este reglementat în titlul IV intitulat “economia si finantele” si este denumit “proprietatea”.

Din analiza continutului celor doua texte, a locului unde sunt plasate în Constitutie, rezulta ca prin actuala lege fundamentala se consacra doua sedii materiei proprietatii si anume:

- un sediu general, prin art.136, unde regasim dispozitii privind tipurile de proprietate, titularii acesteia, sfera proprietatii publice etc., unde proprietatea ne apare mai mult în acceptiunea ei economica;

- un sediu special, art.44, unde proprietatea ne apare mai mult în acceptiunea sa juridica, de drept fundamental al cetateanului român în actualul sistem constitutional si legal.

De altfel, aceasta a fost si optiunea Comisiei de redactare a Proiectului Constitutiei, sa consacre, printr-un articol, configuratia de ansamblu aproprietatii în sistemul constitutionala ctual, iar prin alt articol dreptul fundamental de prorpietate al cetateanului în actualul sistem constitutional.

Actualul articol 44 a suferit modificari consistente prin revizuirea din 2003. Mai întâi s-a consacrat norma conform careia proprietatea privata este garantata, si nu doar dreptul de proprietate privata, cum era prevazut în versiunea initiala a Constitutiei.

În al doilea rând, a fost modificata norma care interzicea cetatenilor straini si apatrizilor sa dobândeasca terenuri în România. În forma actuala, alin. (2) ala rticolului 44 prevede ca „Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte, pe baza de reciprocitate , în conditiile prvazute de legea organica, precum si prin mostenire legala”.

Constatam ca, prin noul continut al articolului 44 alin. (2), cetatenii straini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor în România, însa acest drept se va putea exercita numai în conditiile care vor rezulta din procesul de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana si din alte tratate la care România este sau va deveni parte, si numai pe baza de reciprocitate. Printr-o lege organica trebuie sa se stabileasca modul de dobândire a proprietatii terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi.

Din analiza logico- sistematica a continutului articolului 44 alin. (2) teza a doua, rezulta urmatoarele dimensiuni ale rgimului juridic al dreptului cetatenilor straini si apatrizilor de a putea dobândi în proprietate terenuri în România:

a) este recunoscuta, de principiu, posibilitatea cetatenilor straini si a apatrizilor de a dobândi terenuri în România;

b) modul de exercitare a acestei posibilitati urmeaza a fi dezvoltat printr-o lege organica subsecventa, care, la data redactarii prezentei lucrari.

c) dreptul cetatenilor straini si al apatrizilor de a dobândi terenuri în proprietate în România se va putea exercita numai în conditiile aderarii României la Uniunea Europeana si numai în conditiile care vor fi prevazute prin actele de aderare sau prin alte tratate internationale la care România este parte,