Drept administrativ

Notiuni fundamentale ale dreptului administrativ

Dreptul adminstrativ face parte din ramura dreptului public, aceasta cuprinzand norme ce reglementeaza activ autoritatile administratiei publice.

Notiunea fundamentala pentru dreptul administrativ este cea de adminstratie publica,

Termenul de adminstratie publica este folosit in legislatie si in doctrina cu 2 sensuri: sens material si sens formal.

In sens material, adminstratia publica reprezinta activitatea de punere in executare a legilor si de prestare a serviciilor publice, activitate realizata de autoritatile prevazute de lege in regim de putere publica

In sens formal, adminstratia publica este definita ca un ansamblu de autoritate care, in regim de putere publica pune in executare legile si presteaza servicii publice.

Administratia de stat - administratia publica

In perioada interbelica, in legislatie era utilizata notiunea de adminstratie publica pentru a desemna atat autoritatile adminstratiei publice centrale cat si pe cele ale administratiei publice locale. Conform normelor juridice in vigoare din acea perioada, administratia publica locala functiona in baza principiului autonomiei locale si a descentralizarii. In perioada regimului comunist se utiliza notiunea de adminstratie de stat pentru a desemna toate autoritatile administratiei politice. In aceasta perioada notiunea de administratie publica si cea de adminstratie de stat aveau acelasi inteles.

Din anul 1990, cand a fost adoptata legea administratiei publice locale s-a revenit la terminologia utilizata in perioada interbelica. Astfel, in prezent, cele doua notiuni nu au acelasi inteles, intre acestea existant un raport de la intreg la parte.

Administratia publica are un inteles mai simplu decat administratia de stat, acesta incluzand atat autoritatile publice central cat si cele locale,

1 Autoritatile administratiei publice centrale:

2 Presedintele

3 Guvernul

4 Ministerele

5 Alte autoritati subordinate guvernului sau ministerelor

6 Autoritati central autonome

7 Autoritatile administratiei de stat in teritotiu

8 Prefectul - reprezentantul guvenului in teritoriu

9 Serviciile de concentrate ale ministerelor

10 Autoritatile administratiei publice locale:

11 Primar

12 Consiliu local

13 Consiliu judetean

14 Presedintele consiliului judetean

Regimul de putere publica reprezinta prerogativele exorbitante pe care le au autoritatile administratiei publice fata de celelalte subiecte de drept si prin care pot impune interesul general fata de interesul particular.

Dreptul administrativ fiind o ramura a dreptului public se caracterizeaza prin inegalitatea juridica a partilor, in sensul ca autoritatile publice evita sau adopta decizii obligatorii fara a avea nevoie de consimtamantul subiectelor de drept carora li se aplica, autoritatile administrative publice aflandu-se pe o pozitie superioara fata de cetateni.

Puterea discretionara a autoritatilor administrative reprezentand dreptul de apreciere pe care il au autoritatile administratiei publice de a alege din mai multe cai posibile de urmat pe cea care implica costurile cele mai reduse in vederea atingerii unui anumit rezultat. Sunt si situatii in care autoritatile administrative publice sunt obligate sa actioneze intr-un anumit fel in vederea atingerii unui rezultat.

Izvoarele dreptului administrativ

Izvoarele dreptului adminstrativ sunt clasificate in izvoare materiale si formale.

Izvoarele materiale reprezinta conditiile sociale concrete care au determinat adoptarea unor norme juridice.

Izvoarele formale se clasifica in 2 categorii:

- Izvoare scrise

- Izvoare nescrise

Izvoarele scrise ale dreptului administrativ

Principalul izvor de drept administrativ este Constitutia in cadrul careia gasim multiple dispozitii prin care se reglementeaza organizarea si functionarea principalelor autoritati ale administratiei publice. De asemenea Constitutia consacra si principalele drepturi si libertati ale cetatenilor ce se pot exercita si in raporturile acestora cu autoritatile administrative. De exmplu art 52 consacra dreptul persoanei care se considera vatamata in drepturile sau interesele sale legitime printr-un act emis de autoritatea publica de a sesiza instantantele de judecata pentru a obtine repararea prejudiciului cauzat, anularea actului sau implicarea autoritatii la emiterea unui act. Tilul 3 din Constitutie reglementeaza autoritatile publice si printre acestea enumera Presedintele, Guvernul, autoritatile administratei centrale de specialitate, prefectul precum si autoritatile publice locale.

Nu toate dispozitiile constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ ci doar acelea prin care sunt reglementate raporturi juridice referitoare la administratia publica.

Legile - sunt izvoare de drept administrativ in masura in care acestea regulamenteaza aspecte ce intra in obiectul de reglementare a acestei ramuri de drept. Legile pot fi:

1 Constitutionale

2 Organice ( Legea nr 90/2001 - organizarea si functionarea Guvernului, Legea nr 188/1999 - statutul functionarilor publici, Legea nr 215/2001 - privind administratia publica locala)

3 Ordinare

Ordonanatele de urgenta (OUG) si ordonantele simple (OG) sunt adoptate de Guvern si sunt izvoare de drept administrative daca reglementeaza aspecte din sfera adminstratiei publice.

O.G nr 2/2001 - reglementeaza regimul juridic al contraventiilor fiind izvor de drept administrativ deoarece raspunderea contraventionala reprezinta o forma de raspundere administrativa.

Hotararile de Guvernului (HG) adoptate in vederea punerii in executare a legilor sunt izvoare de drept administrativ daca au caracter normativ si daca reglementeaza aspecte specifice acestei ramuri de drept.

Decretele Presedintelui sunt acte administrative prin care seful statului isi exercita atributiile. In general Decretele Presedintelui Romaniei au un caracter individual, acestea referindu-se la subiecte de drept determinate. In literatura de sprecialitate s-a sustinut faptul ca unele din Decretele Presedintelui pot avea un caracter normativ, de exmplu acelea privind mobilizarea partial sau generala a fortelor armate sau a celor referitoare la instituirea starii de asediu ori a starii de urgenta. Numai Decretele Presedintelui care au un caracter normativ pot constitui izvoare de drept administrativ.