Drept Administrativ

Imagine preview
(7/10 din 12 voturi)

Acest curs prezinta Drept Administrativ.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 98 de pagini .

Profesor: Dana Apostol Tofan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Partea a I-a
Introducere în dreptul administrativ
si în stiinta administratiei
Capitolul I: Aspecte generale 4
§ 1. Notiuni fundamentale pentru studiul dreptul administrativ 4
§ 2. Teste de autoevaluare 8
Capitolul II: Executivul si administratia publica 11
§ 1. Relatia executiv – administratie publica 11
§ 2. Rolul executivului în dreptul public contemporan 13
§ 3. Notiunea de autoritate publica potrivit Constitutiei României 18
§ 4. Notiunea de administratie publica potrivit Constitutiei României 19
§ 5. Sfera administratiei publice potrivit art. 52 din Constitutia României 20
§ 6. Definitia si trasaturile administratiei publice 21
§ 7. Teste de autoevaluare 22
Capitolul III: Dreptul aplicabil administratiei publice 25
§ 1. Obiectul dreptului administrativ 25
§ 2. Definitia si trasaturile dreptului administrativ 27
§ 3. Izvoarele scrise ale dreptului administrativ 28
§ 4. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ 32
§ 5. Normele de drept administrativ 34
§ 6. Raporturile de drept administrativ 36
§ 7. Codificarea dreptului administrativ si a procedurii administrative 38
§ 8. Sinteza a evolutiei doctrinei administrative românesti.
Loc si rol în miscarea de idei contemporana 41
§ 9. Teste de autoevaluare 46
Bibliografie orientativa 49
3
Partea a II-a
Activitatea autoritatilor administratiei publice
Capitolul I: Teoria generala a actului administrativ 50
§ 1. Aspecte generale 50
§ 2. Clarificari terminologice 52
§ 3. Definitia si trasaturile actului administrativ 53
§ 4. Clasificarea actelor administrative 57
§ 5. Teste de autoevaluare (cu caracter exemplificativ) 59
Capitolul II: Conditiile de valabilitate ale actelor administrative 61
§ 1. Legalitatea si oportunitatea actelor administrative 61
§ 2. Forma si procedura emiterii actelor administrative 63
§ 3. Efectele juridice ale actelor administrative 69
§ 4. Metodologia elaborarii actelor administrative normative 72
§ 5. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 74
Capitolul III: Modalitatile de iesire din vigoare a actelor administrative 77
§ 1. Suspendarea actelor administrative 77
§ 2. Revocarea actelor administrative 79
§ 3. Anularea si inexistenta actelor administrative 83
§ 4. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 89
Capitolul IV: Contractele administrative 91
§ 1.Evolutia doctrinei cu privire la teoria contractelor administrative 91
§ 2. Definitia si trasaturile contractului administrativ 93
§ 3. Regimul juridic aplicabil contractelor administrative 94
§ 4. Teste de autoevaluare(cu caracter exemplificativ) 97
Bibliografie orientativa 98
4

Extras din document

Partea a I-a: Introducere în dreptul administrativ

si în stiinta administratiei

Capitolul I

Aspecte generale

REZUMAT: în acest prim capitol sunt definite principalele notiuni cu care se opereaza

în dreptul administrativ si în stiinta administratiei, în scopul familiarizarii studentilor cu

întelesul acestora pentru a putea întelege principalele institutii ale disciplinei ce vor fi

studiate pe parcursul a trei semestre. Notiunea principala abordata din multiple

perspective este notiunea de administratie publica, privita ca notiune centrala a

disciplinei, careia i se alatura si altele precum, autoritate publica, autoritate a

administratiei publice, institutie publica, institutie de utilitate publica, putere publica,

serviciu public, interes public, putere discretionara sau exces de putere.

§ 1. Notiuni fundamentale pentru studiul dreptului administrativ

Orice analiza a dreptului administrativ se bazeaza de regula pe calificarea acestuia ca

fiind o ramura a dreptului public.

Legat de aceasta calificare se impune a fi facuta distinctia dintre dreptul public si

dreptul privat.

Desi în timp s-au formulat diferite criterii pentru delimitarea acestora, celebra ramâne

clasificarea facuta de Ulpian, potrivit careia dreptul public este cel care se refera la

organizarea statului roman, iar cel privat la interesele particularilor.

Dreptul public cuprinde normele care se refera la organizarea si functionarea

autoritatilor publice, raporturile dintre aceste autoritati, dintre stat si particulari, precum

si raporturile dintre state. Aceste norme sunt grupate în functie de obiectul de

reglementare în ramuri ale dreptului public, cum ar fi, dreptul constitutional, dreptul

administrativ, dreptul financiar etc.

Dreptul privat determina raporturile dintre particulari, fie dintre persoane fizice, fie

dintre acestea si persoane juridice ori numai dintre persoane juridice, dar nu ca

purtatoare ale puterii publice, ci în nume personal, fiind vorba despre dreptul civil,

dreptul familiei, dreptul securitatii sociale etc.

În studiul Dreptului administrativ, ramura a dreptului public, notiunea de

administratie publica ocupa pozitia centrala.

Etimologic, cuvântul administratie provine din limba latina, fiind compus din

prepozitia ad, însemnând la, catre si minister, însemnând servitor, supus.

Prin urmare, la origini, prin aceasta notiune s-a avut în vedere o activitate

subordonata, la comanda, pusa în slujba cuiva.

5

Notiunea de administratie publica reprezentând notiunea fundamentala pentru

Dreptul administrativ, prezentarea principalelor concepte cu care aceasta disciplina

opereaza va începe firesc cu analiza acesteia.

Daca în doctrina, legislatia si jurisprudenta interbelica din tara noastra s-a utilizat în

principal, notiunea de administratie publica, la care s-a revenit dupa 1990, în toata

perioada postbelica a fost folosita exclusiv notiunea de administratie de stat, consacrata

prin Constitutiile socialiste si legislatia epocii.

Fata de aceasta situatie se naste întrebarea, daca este vorba de notiuni diferite sau de

una si aceeasi notiune, cu alte cuvinte, daca sintagma administratie de stat este diferita

ca înteles de sintagma administratie publica sau dimpotriva se identifica cu cea din

urma.

Din analiza regimurilor constitutionale românesti, caracteristice fiecarei epoci rezulta

ca spre sfârsitul secolului XIX si prima parte a secolului XX prin notiunea de

administratie publica, larg utilizata, se avea în vedere de regula, atât activitatea

administratiei centrale cât si a administratiei locale, aceasta din urma fiind caracterizata

prin autonomie locala, rezultat al descentralizarii administrative, principii de baza ale

organizarii administratiei publice locale.

Notiunea de administratie publica acoperea astfel, atât activitatea administratiei

statale cât si activitatea administratiei locale, sfera administratiei publice fiind mai larga

decât a administratiei de stat, prin includerea si a administratiei publice locale.

Dimpotriva, în timpul regimului socialist, administratia de stat s-a limitat la

activitatea organelor centrale si locale ale administratiei de stat, între care exista o

stricta subordonare. Fara a fi utilizata ca atare, notiunea de administratie publica se

identifica cu notiunea de administratie de stat, în absenta unei administratii specifice

autoritatilor autonome, alese la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, distincta de

administratia de stat sau centrala.

Dupa anul 1990, s-a revenit la aceleasi principii ale organizarii si functionarii

administratiei publice caracteristice României interbelice, anterioare regimului socialist,

tinându-se cont însa de orientarea Europei occidentale în aceasta privinta, la care în

permanenta legislatia, jurisprudenta si doctrina de la noi se raporteaza.

Prin urmare, între administratia publica si administratia de stat exista un raport de

la întreg la parte, administratia de stat reprezentând o componenta a administratiei

publice, alaturi de administratia locala.

Astfel, la nivelul colectivitatilor locale întâlnim atât decizii administrative, având un

interes exclusiv local (spre ex., construirea unei scoli într-o comuna) cât si atributii cu

caracter statal (spre ex., atributiile de autoritate tutelara).

Analiza notiunii de administratie publica presupune si lamurirea celor doua sensuri

ale sale

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Administrativ.pdf

Alte informatii

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA