Drept Administrativ

Imagine preview
(7/10 din 21 de voturi)

Acest curs prezinta Drept Administrativ.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 88 de pagini .

Profesor: CONF. UNIV. DR. GHEORGHE T. ZAHARIA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL 1
STATUL SI ADMINISTRATIA PUBLICÃ
1. Elementele constitutive ale statului 1
2. Principiul separatiei puterilor în stat 2
3. Statul de drept 3
4. Acceptiunile notiunii de “administratie” si definitia administratiei publice 3
5. Raporturile administratiei cu autoritãtile publice 4
6. Dreptul aplicabil administratiei publice 4
CAPITOLUL 2
DREPTUL ADMINISTRATIV SI STIINTA ADMINISTRATIEI
1. Aparitia fenomenului juridic si definitia dreptului 6
2. Drept public si drept privat. Trãsãturile si definitia dreptului administrativ 6
3. Normele de drept administrativ – definitie, clasificare, structurã 7
4. Izvoarele dreptului administrativ 8
4.1. Legea si celelalte acte juridice normative 8
4.2. Tratatele si conventiile internationale 9
4.3. Obiceiul juridic (cutuma), practica judiciarã, doctrina juridicã 9
5. Raporturile de drept administrativ 9
6. Stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ 10
CAPITOLUL 3
EVOLUTIA STATAL-ADMINISTRATIVÃ SI A DREPTULUI ADMINISTRATIV PE TERITORIUL ROMANESC
1. Perioada anticã. 11
1.1. Organizarea administrativã a statului dac 11
1.2. Organizarea administrativã în Dacia romanã 11
2. Perioada medievalã 12
3. Perioada modernã 13
4. Perioada contemporanã 15
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI SI AUTORITÃTILE ADMINISTRATIEI PUBLICE
1. Consideratii privind organizarea administrativã a teritoriului si administratia publicã 17
2. Structura si trãsãturile administratiei publice potrivit Constitutiei României 17
3. Presedintele României 18
3.1. Alegerea si învestirea Presedintelui României 18
3.2. Atributiile Presedintelui României 19
3.3. Actele Presedintelui României 20
3.4. Rãspunderea politicã si rãspunderea juridicã a Presedintelui României 20
4. Guvernul României 20
4.1. Guvernul României – potrivit noilor reglementãri legislative 20
4.2. Atributiile Guvernului 21
4.3. Actele juridice ale Guvernului 22
4.4. Rãspunderea Guvernului 23
4.5. Primul-ministru. Pozitie juridicã si atributii 24
4.6. Membrii Guvernului 24
5. Administratia publicã centralã de specialitate 25
5.1. Ministerele. Organizare, atributii, acte, rãspundere 25
5.1.1. Ministerul Administratiei si Internelor 25
5.2. Alte autoritãti centrale de specialitate ale administratiei publice 26
5.3. Autoritãtile autonome ale administratiei publice centrale 26
6. Administratia publicã localã 27
6.1. Consideratii cu privire la organizarea administratiei publice locale 27
6.2. Principiile de bazã ale organizãrii si functionãrii administratiei publice locale 27
6.2.1. Principiul autonomiei locale 27
6.2.2. Principiul descentralizãrii 28
6.2.3. Principiul deconcentrãrii serviciilor publice 29
6.2.4. Principiul eligibilitãtii 30
6.2.5. Principiul legalitãtii 30
6.2.6. Principiul consultãrii cetãtenilor în problemele locale de interes deosebit 31
7. Autoritãtile deliberative comunale si orãsenesti – consiliile locale 31
7.1. Consiliul local. Consideratii generale 31
7.2. Alegerea consiliului local 31
7.3. Constituirea consiliilor locale 34
7.4. Atributiile consiliilor locale 35
7.5. Functionarea consiliilor locale 35
8. Primarul si viceprimarul 36
8.1. Alegerea, validarea si mandatul primarului 36
8.2. Atributiile primarului 38
8.3. Actele primarului 39
9. Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate 39
9.1. Secretarul 39
9.2. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale 40
10. Consiliul judetean 41
10.1. Componenta si constituirea consiliului judetean 41
10.2. Atributiile consiliului judetean 42
10.3. Functionarea consiliului judetean 42
10.4. Presedintele consiliului judetean 43
10.5. Secretarul general al judetului 43
10.6. Aparatul propriu al consiliului judetean si serviciile publice ale judetului
44
11. Prefectul, subprefectul si comisia judeteanã consultativã 44
11.1. Consideratii cu privire la institutia prefectului 44
11.2. Subprefectul si aparatul de specialitate al prefectului 46
11.3. Comisia judeteana consultativa 46

Extras din document

CAPITOLUL 1

STATUL SI ADMINISTRATIA PUBLICA

1. Elementele constitutive ale statului

Statul reprezinta o colectivitate umana, stabilita într-un anumit teritoriu determinat, asupra careia se exercita în mod exclusiv o autoritate politica. Este nevoie, asadar, pentru constituirea unui stat sa fie întrunite trei elemente: teritoriul, populatia si autoritatea politica suverana (autoritatea publica) . El se deosebeste de alte organizatii umane cu aceleasi caracteristici prin natura activitatilor sale fundamentale, desemnate prin termenul de “functii ale statului”: functia legislativa, functia executiva, functia judecatoreasca. Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. Teritoriul statului este acea parte a globului pamântesc cuprinzând solul, subsolul, apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor, asupra careia statul îsi exercita suveranitatea. Potrivit legilor în vigoare, teritoriul statului român prezinta urmatoarele caractere juridice: inalienabilitatea (art. 3 alin. 1 din Constitutie) – frontierele nu pot fi modificate altfel decât prin Constitutie si nici un alt stat nu poate avea atributii de putere pe teritoriul statului român si indivizibilitatea. România este un stat unitar si indivizibil (art. 1, alin.1 din Constitutie). Teritoriul, ca element constitutiv al statului, nu poate fi divizat sau încorporat în alte entitati statale, ceea ce nu exclude posibilitatea ca, pentru o mai buna administrare a teritoriului si o mai eficienta satisfacere a necesitatilor colectivitatilor locale, statul sa recurga la organizarea administrativa a teritoriului. Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orase si judete. În conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii (art. 3, alin.3 din Constitutie). Cât priveste populatia, cuprinde doua mari categorii: cetateni ai statului respectiv si locuitorii care nu au aceeasi cetatenie. În cea de-a doua categorie intra cetatenii altor state si apatrizii (persoanele care nu au nici o cetatenie). Cetateanul este individul care este legat de stat printr-o anumita situatie juridica. Cetatenia româna este situatia juridica care rezulta din raporturile juridice statornice, ce intervin între o persoana fizica si statul român, situatie caracterizata prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce, prevazute de Constitutie si de celelalte legi . Autoritatea publica exprima ideea ca, pe un anumit teritoriu, un sistem de organe exercita functiile legislativa, executiva si judecatoreasca, în conditii care exclud subordonarea lui fata de o autoritate superioara sau concurenta. “Autoritatea publica” nu reprezinta o realitate decât în masura în care exista “organe” sau “autoritati” (Parlament, Guvern, ministere, organe judecatoresti s.a.) competente sa emita, în mod unilateral, acte obligatorii. Statul suveran este statul care are dreptul de a reglementa, în mod liber si fara nici o interventie din partea altui stat, organizarea si functionarea sistemului politic, raporturile dintre stat si cetatean, raporturile patrimoniale dintre indivizi s.a., prin intermediul normelor juridice. În interiorul frontierelor sale, statul exercita o putere exclusiva; el detine puterea de a comanda, de a controla si de a sanctiona în mod suveran .

2. Principiul separatiei puterilor în stat

Statul modern are de îndeplinit trei functii fundamentale: legislativa - edictarea regulilor generale; executiva - aplicarea acestor reguli; jurisdictionala – rezolvarea litigiilor care apar în procesul aplicarii legilor. Exercitarii fiecarei functii îi corespunde o “putere”: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Cele trei puteri trebuiesc puse în echilibru prin reglementarea judicioasa a atributiilor si modalitatilor de control reciproc, eliminând , astfel, eventualele abuzuri de putere. Acest scop îl urmareste aplicarea principiului separatiei puterilor în stat. Prima formulare a acestui principiu, îi apartine lui Aristotel, în lucrarea „Constitutia Atenei”. Montesquieu, în lucrarea l’Esprit des lois (1748), a conceput cele trei puteri, legislativa, executiva si judecatoreasca, ca trei forte egale, încredintate unor categorii de organe distincte, fiecare având rolul unei supape de siguranta pentru celelalte doua, spre a preveni astfel samavolnicia si arbitrariul. Functiile puterii interactioneaza. O functionare coerenta a organelor nu este posibila daca nu exista anumite relatii între ele. Exista, în consecinta, asa-numitele “zone mixte” între organele statului (de exemplu, initiativa legislativa, ordonantele Guvernului, contenciosul administrativ, etc.). Principiul (teoria) separatiei puterilor în stat semnifica interdictia cumulului functiilor fundamentale în stat. Constitutia României, revizuita în anul 2003, prevede în mod expres acest principiu la art. 1 alin. 4: "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – în cadrul democratiei constitutionale.”

3. Statul de drept

Conceptul de “stat de drept” evoca faptul ca organele statului nu se pot sustrage, în activitatea lor, exigentelor dreptului. Punerea în practica a teoriei statului de drept se face cu ajutorul urmatoarelor mecanisme juridice: Controlul politic al Parlamentului asupra executivului (prin motiuni de cenzura, întrebari si interpelari adresate membrilor guvernului, acceptarea programului de guvernare si acordarea votului de încredere etc.), controlul administrativ, declansat la initiativa organelor administrative sau a cetatenilor, controlul jurisdictional asupra legalitatii actelor administrative, realizat de puterea judecatoreasca (prin instante de drept comun sau specializate), care solutioneaza litigiul printr-o hotarâre susceptibila de executare silita, controlul constitutionalitatii legilor, care presupune verificarea conformitatii cu Constitutia a legilor ordinare, controlul exercitat prin intermediul institutiei Avocatului Poporului, care apara drepturile si libertatile cetateanului în relatia acestuia cu organele administratiei publice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Administrativ.doc

Alte informatii

Curs sustinut la UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” IASI FACULTATEA DE DREPT.