Drept Administrativ

Curs
7.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 55420
Mărime: 171.83KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gheorghe Robu

Extras din document

Capitolul I:

NOŢIUNI FUNDAMENTALE

UTILIZATE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV

1. CONCEPTUL DE SOCIETATE,

SCOPUL SOCIAL ŞI SOCIETATEA CIVILĂ

1.1. Conceptul de societate. Societatea umană reprezintă un complex sistematic de relaţii între oameni (re¬laţii istoriceşti determinate), condiţie şi rezultat al activităţii acestora de creare a bunurilor materiale şi valorilor spi¬ri¬tuale necesare existenţei individuale şi colective.

Privită ca sistem, societatea este compusă din următoarele subsisteme principale:  (1) sistemul social;  (2) organismul comportamental;  (3) personalitatea individului;  (4) mediul fizic-organic;  (5) sistemul cultural.

Societatea este o reuniune de oameni, dar nu numai atît. Oamenii nu formează o mulţime de elemente privite izolat, ci între ei se stabilesc relaţii complexe, atît la nivelul individ-individ, la nivelul individ-grup sau la cel indi¬vid-societate şi la nivelul între grupuri. Aceste relaţii corespund diverselor realităţi economice şi politice.

Practic, o dată cu constituirea indivizilor în societate, se naşte sentimentul de grup, astfel încît omul acceptă anumite cerinţe impuse de semenii săi de grup. Faptul că omul este fiinţă raţională şi conştientă a determinat existenţa unei străsături fundamentale a societăţii, caracterul organizat. Acest caracter impune ca ordinea normativă a socie¬tă¬ţii să fie legitimă, iar conceptul modern al legitimării necesită implicarea adjectivului moral.Se ajunde astfel la corelaţia societate-morală.

Societatea umană este cadrul de apariţie şi dezvoltare a civilizaţiilor, religiilor, culturilor.

Conceptul de societate nu poate fi înţeles decît împreună cu cele de „stat“,“drept“, „politică“, „morală“, concepte pe care omul le-a creat din dorinţa de a avea un ansamblu de instrumente cu care să opereze în activitatea sa de perfecţionare a structurii organizatorice al cărui nucleu este el însuşi.

Studiul societăţii se poate face prin intermediul multor ştiinţe, printre care psihologia şi sociologia ocupă un loc important.

În literatura de specialitate se disting două modalităţi de viaţă socială: una primordială, absolut necesară existenţei umane, în care indivizii se nasc şi cresc, ulterior putînd să o respingă sau să o accepte în mod conştient, această modalitate numindu-se comunitate, iar a doua secundară, este derivată, putînd exista numai pe bază şi în cuprinsul comunităţii, fiind numită convenţional grupare.

Actul social a apărut ca urmare a unui lung proces evolutiv.Pot fi enumerate în cadrul acestui proces următoarele stadii:

- stadiul de comportare exclusiv reflexă;

- stadiul unei conduite perceptive, adică a unei conduite născută din combinare de acţiuni reflexe;

- stadiul adaptării;

- stadiul imitaţiei;

- stadiul următor imitaţiei, este acela în care un individ aflat deja la stadiul imitator, ajunge ca după un număr de repetiţii să aibă abilitatea să preia continuarea actului fără a mai imita;

- stadiul cooperării;

- un stadiul îndelungat, de secole, a impus un nou tip de conduită socială, aceea prin care omul în funcţie de împrejurări decide modul de exteriorizare şi de acţiune concretă, mod total diferit de cel reţinut pe plan mintal ca urmare a ascunderii intenţiilor şi amînării actelor şi faptelor

- un ultim stadiul este acela în care se formează şi se dezvoltă o contiinţă personală şi o conştiinţă a apartenenţei la grup.

SCOPUL SOCIAL

Scopul social este o noţiune prin care se exprimă obiectivul fundamental al societăţii.

Referitor la conţinutul acestei noţiuni se pune întrebarea dacă acesta este definit prin bine individului sau prin binele societăţii privită ca entitate trans-individuală. Societatea ca fiinţă colectivă, are binele său propriu, care consistă în conservarea unităţii sale, în doctrină s-a apreciat că „binele comun este binele societăţii ca entitate trans-individuală.

Scopul social în universalitatea sa este păstrarea unei ordini sociale. Această universalitate se impune indivizilor ca necesitate de a trăi în ordine „.

Elementele formale ale scopului social sînt ordinea socială şi justiţia, ordinea socială reprezentînd corpul social, iar justiţia mijlocul de a apăra corpul, liantul între cele două realităţi formale fiind omul.

Scopul social reprezintă acea noţiune care se referă la binele comun asigurat prin conservarea ordinii sociale şi înfăptuirea justiţiei, prin bine comun înţelegînd binele socităţii ca entitate trans-inidivuală, cu menţiunea că în definirea conţinutului binelului comun acesta trebuie considerat în corelaţie cu binele individual, adică scopul social trebuie să aibă calitatea ca de îndată ce a fost însuşit de individ ca fiind propriul scop să lase posibilitatea materializării majorităţilor individuale concrete.

Exercitarea iniţiativei legislative - mijloc de realizare a scopului social.

Cadrul normativ general în care se încadrează instituţia juridică a iniţiativei legislative îl constituie Constituţia României.

Legea fundamentală în art.73 alin.1 stabileşte că iniţiativa legislativă aparţine:

a)Guvernului;

b)deputaţilor;

c)senatorilor;

d)unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, care să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării.

În art.46 din Contituţie se precizează că iniţiativa revizuirii Constituţiei aparţine:

a)Preşedintelui României la propunerea Guvernului;

b)deputaţilor şi senatorilor, în acest caz cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor trebuind să promoveze iniţiativa;

c) cetăţenilor cu condiţia ca minim 500.000 de cetăţeni cu drept de vot să iniţieze revizuirea.

Constituie excepţii de la prinicipiul liberei exercitări a iniţiativei legistive a cetăţenilor, următoarele domenii: domeniul fiscal, domeniul reglementării în problemele internaţionale, amnistia şi graţierea (art.73, alin. (2) din Constituţie,

A) Iniţiativa legislativă a cetăţenilor.

Exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni se face prin propuneri legislative întocmite în temeiul art.73 din Constituţie,dacă este vorba de legi organice sau ordinare, ori în temeiul art.146 din Constituţie, dacă se doreşte revizuirea Constituţiei.A cunoaşte instituţia juridică a iniţiativei legislative a cetăţenilor înseamnă a şti care sînt condiţiile privind iniţiatorii unui proiect de lege, care sînt cerinţele privind propunerea legislativă, care este procedura referitoare la elaborarea proiectului, la înaintarea lui autorităţilor competente,care sînt autorităţile publice implicate în această procedură.

Preview document

Drept Administrativ - Pagina 1
Drept Administrativ - Pagina 2
Drept Administrativ - Pagina 3
Drept Administrativ - Pagina 4
Drept Administrativ - Pagina 5
Drept Administrativ - Pagina 6
Drept Administrativ - Pagina 7
Drept Administrativ - Pagina 8
Drept Administrativ - Pagina 9
Drept Administrativ - Pagina 10
Drept Administrativ - Pagina 11
Drept Administrativ - Pagina 12
Drept Administrativ - Pagina 13
Drept Administrativ - Pagina 14
Drept Administrativ - Pagina 15
Drept Administrativ - Pagina 16
Drept Administrativ - Pagina 17
Drept Administrativ - Pagina 18
Drept Administrativ - Pagina 19
Drept Administrativ - Pagina 20
Drept Administrativ - Pagina 21
Drept Administrativ - Pagina 22
Drept Administrativ - Pagina 23
Drept Administrativ - Pagina 24
Drept Administrativ - Pagina 25
Drept Administrativ - Pagina 26
Drept Administrativ - Pagina 27
Drept Administrativ - Pagina 28
Drept Administrativ - Pagina 29
Drept Administrativ - Pagina 30
Drept Administrativ - Pagina 31
Drept Administrativ - Pagina 32
Drept Administrativ - Pagina 33
Drept Administrativ - Pagina 34
Drept Administrativ - Pagina 35
Drept Administrativ - Pagina 36
Drept Administrativ - Pagina 37
Drept Administrativ - Pagina 38
Drept Administrativ - Pagina 39
Drept Administrativ - Pagina 40
Drept Administrativ - Pagina 41
Drept Administrativ - Pagina 42
Drept Administrativ - Pagina 43
Drept Administrativ - Pagina 44
Drept Administrativ - Pagina 45
Drept Administrativ - Pagina 46
Drept Administrativ - Pagina 47
Drept Administrativ - Pagina 48
Drept Administrativ - Pagina 49
Drept Administrativ - Pagina 50
Drept Administrativ - Pagina 51
Drept Administrativ - Pagina 52
Drept Administrativ - Pagina 53
Drept Administrativ - Pagina 54
Drept Administrativ - Pagina 55
Drept Administrativ - Pagina 56
Drept Administrativ - Pagina 57
Drept Administrativ - Pagina 58
Drept Administrativ - Pagina 59
Drept Administrativ - Pagina 60
Drept Administrativ - Pagina 61
Drept Administrativ - Pagina 62
Drept Administrativ - Pagina 63
Drept Administrativ - Pagina 64
Drept Administrativ - Pagina 65
Drept Administrativ - Pagina 66
Drept Administrativ - Pagina 67
Drept Administrativ - Pagina 68
Drept Administrativ - Pagina 69
Drept Administrativ - Pagina 70
Drept Administrativ - Pagina 71
Drept Administrativ - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Drept Administrativ.doc

Alții au mai descărcat și

Carta Drepturilor Fundamentale UE

Primele preocupari în domeniul protectiei drepturilor omului au început sa apara cu multe secole în urma. Daca istoria conceptiilor articulate...

Regimul Juridic al Domeniului Public

CAPITOLUL I ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA NOŢIUNII DE DOMENIALITATE PUBLICĂ Secţiunea I Consideraţii de ordin general Domenialitatea - ca regim juridic...

Controlul Activității Administrației Publice

A. Sisteme de control ale activitatii administratiei publice Caracterele actului administrativ ca act de putere imprima anumite particularitati...

Formele de Control ale Constitutionalitatii Legilor

FORMELE DE CONTROL ALE CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR 1 NOȚIUNEA DE CONTROL AL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR Apariția Constituției ca așezământ...

Controlul de Constitutionalitate al Legilor

CapI Controlul de constitutionalitate 1.1. Evolutia istorica a controlului constitutionalitatii legilor Controlul constitutionalitatii legilor,...

Recrutarea Functionarilor Publici, Organizarea si Desfasurarea Concursului

1. SCURT ISTORIC Existenţa statului, înţeles sintetic ca putere organizată asupra unei populaţii, pe un anumit teritoriu, a presupus, încă din...

Drept Comercial - Consideratii Teoretice

Dreptul comercial vs. Dreptul afacerilor Drept comercial » “In comer legea de fa ” (art.1 C.com.) • Notiunea de comer i semnificatia...

Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan

Până la cel de al doilea război mondial problemele drepturilor omului au fost tratate în mod fragmentar, in domenii limitate- interzicerea...

Ai nevoie de altceva?