Drept Administrativ

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 28115
Mărime: 86.49KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Luminita Petrescu

Extras din document

I. STATUTUL CONSTITUŢIONAL AL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI ŞI ATRIBUŢIILE SALE

Statutul constituţional al Preşedintelui

Actuala Constituţie a României consacră un executiv bicefal sau dualist, în care unul dintre şefi este Preşedintele, iar celălalt Guvernul.

Forma de guvernământ în România, potrivit articolului 1 alin (2) din Constituţie, este republica, dispoziţiile constituţionale referitoare la forma de guvernământ făcând paret din categorie celor calificate prin articolul1 52, ca limite ale revizuirii.

Articolul 80, intitulat „rolul Preşedintelui”, stabileşte următoarele dimensiuni ale statutului constituţional al şefului de stat:

a) Este unul dintre cei doi şefi ai executivului, alături de Guvern.

Spre deosebire de Guvern însă, rolul executiv al Preşedintelui este mai atenuat, primând celelalte dimensiuni ale statutului său.

b) Este reprezentantul statului român, pe plan intern şi extern.

c) Este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

În realizarea acestui rol, prin care garantează valori fundamentale ale poporului român, şeful statului are o serie de atribuţii prin intermediul cărora urmăreşte să se transpună în practică acest rol. Avem în vedere, în primul rând, atribuţiile în domeniul apărării, cea de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, atribuţiile în situaţii de stare de asediu etc.

d) Rolul de a veghea la respectarea Constituţiei.

Articolul 80 (2) consacră această misiune constituţională a Preşedintelui, care trebuie înţeleasă în dimensiunea ei activă, nu pasivă.

e) Funcţia de mediere între puterile statului şi între stat şi societate.

Articolul 80 alin (2) prevede că “Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

Constatăm că legiuitorul constituant leagă funcţia de mediere între puterile statului şi între stat şi societate de exercitarea unui alt atribut al său, prin care preşedintele veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice. În scopul realizării aceste misiuni, el exercită rolul de mediere.

Nu avem de-a face cu două funcţii distincte, ci cu una singură, mai exact cu două atribute ale aceleiaşi funcţii.

“Medierea realizată de Preşedintele României nu se opreşte la autorităţile statale, ci trebuie să meargă mai departe şi să tranşeze eventualele divergenţe care se pot manifesta între autorităţile publice şi diferite segmente ale structurii sociale de pe o poziţie de neutralitate.

B) Atribuţiile Preşedintelui României

În literatura de specialitate există mai multe criterii de clasificare a atribuţiilor Preşedintelui. Unii autori le clasifică în Funcţie de regimul lor juridic, identificând atribuţii pentru exercitarea cărora Preşedintele cooperează cu alte autorităţi publice şi atribuţii pentru exercitarea cărora Preşedintele nu solicită concursul altor autorităţi publice.

Vom grupa atribuţiile şefului de stat în funcţie de două mari criterii:

I. În funcţie de subiectele de drept faţă de care sau cu implicarea cărora se exercită, identificăm următoarele categorii de atribuţii:

1. Atribuţii realizate în raporturile cu Parlamentul

La această primă categorie, identificăm următoarele atribuţii:

a) Promulgarea legilor de către Preşedinte

Potrivit articolului 77 din Constituţie Preşedintele îndeplineşte această funcţie ancestrală, specifică fiecărui şef de stat, indiferent de forma de guvernământ sau de regimul politic, aceea de a învesti legea cu formulă executorie. Preşedintele dispune şi publicarea legii în Monitorul Oficial.

Termenul pus la dispoziţia Preşedintelui pentru a promulga legea este de 20 de zile de la primirea legii spre promulgare.

Prin excepţie, termenul se reduce la jumătate, respectiv 10 zile, atunci când Preşedintele, înainte de promulgarea legii, urmăreşte să înfrângă acest termen, opunându-se promulgării.

Modalităţile prin care Preşedintele se opune promulgării legii sunt :

-prin exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, atunci când apreciază că legea prezintă aspecte de neconstituţionalitate;

- prin trimiterea legii spre reexaminare de către Parlament, atunci când apreciază că legea prezintă aspecte de neoportunitate politică. Precizăm că Preşedintele poate cere o singură dată reexaminarea legii de către Parlament.

Preview document

Drept Administrativ - Pagina 1
Drept Administrativ - Pagina 2
Drept Administrativ - Pagina 3
Drept Administrativ - Pagina 4
Drept Administrativ - Pagina 5
Drept Administrativ - Pagina 6
Drept Administrativ - Pagina 7
Drept Administrativ - Pagina 8
Drept Administrativ - Pagina 9
Drept Administrativ - Pagina 10
Drept Administrativ - Pagina 11
Drept Administrativ - Pagina 12
Drept Administrativ - Pagina 13
Drept Administrativ - Pagina 14
Drept Administrativ - Pagina 15
Drept Administrativ - Pagina 16
Drept Administrativ - Pagina 17
Drept Administrativ - Pagina 18
Drept Administrativ - Pagina 19
Drept Administrativ - Pagina 20
Drept Administrativ - Pagina 21
Drept Administrativ - Pagina 22
Drept Administrativ - Pagina 23
Drept Administrativ - Pagina 24
Drept Administrativ - Pagina 25
Drept Administrativ - Pagina 26
Drept Administrativ - Pagina 27
Drept Administrativ - Pagina 28
Drept Administrativ - Pagina 29
Drept Administrativ - Pagina 30
Drept Administrativ - Pagina 31
Drept Administrativ - Pagina 32
Drept Administrativ - Pagina 33
Drept Administrativ - Pagina 34
Drept Administrativ - Pagina 35
Drept Administrativ - Pagina 36
Drept Administrativ - Pagina 37
Drept Administrativ - Pagina 38
Drept Administrativ - Pagina 39
Drept Administrativ - Pagina 40
Drept Administrativ - Pagina 41
Drept Administrativ - Pagina 42
Drept Administrativ - Pagina 43
Drept Administrativ - Pagina 44
Drept Administrativ - Pagina 45
Drept Administrativ - Pagina 46
Drept Administrativ - Pagina 47
Drept Administrativ - Pagina 48
Drept Administrativ - Pagina 49
Drept Administrativ - Pagina 50
Drept Administrativ - Pagina 51
Drept Administrativ - Pagina 52
Drept Administrativ - Pagina 53
Drept Administrativ - Pagina 54
Drept Administrativ - Pagina 55
Drept Administrativ - Pagina 56
Drept Administrativ - Pagina 57
Drept Administrativ - Pagina 58
Drept Administrativ - Pagina 59
Drept Administrativ - Pagina 60
Drept Administrativ - Pagina 61
Drept Administrativ - Pagina 62
Drept Administrativ - Pagina 63
Drept Administrativ - Pagina 64
Drept Administrativ - Pagina 65
Drept Administrativ - Pagina 66
Drept Administrativ - Pagina 67
Drept Administrativ - Pagina 68
Drept Administrativ - Pagina 69
Drept Administrativ - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Drept Administrativ.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constituțional

CAPITOLUL-1 Abordarea tradiţională a suveranităţii statului 1.1.Noţiunea de suveranitate 1.1.1 Statul şi suveranitatea statului Statul a fost,...

Actele Administrative

Notiunea actului administrativ Actul juridic este o manifestare de vointa a unei persoane fizice sau juridice facuta in scopul de a produce...

Teoria Raspunderii in Administratia Publica - Raspunderea Administrativ Disciplinara - Raspunderea Administrativ Patrimoniala

1.RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA 1.1 Consideratii generale Raspunderea juridica este acea forma a raspunderii sociale constand in complexul...

Izvoarele Dreptului Administrativ

I. Drept administrativ Dreptul administrativ se plasează, ca ramură de drept, în cadrul dreptului public. Ca ramura a dreptului public, dreptul...

Rolul Controlului Administrativ in Procesul Decizional al Administratiei Publice in Romania

1.PROCESUL DECIZIONAL IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE 1.1. Notiunea si obiectul deciziei administrative Orice activitate umana ca totalitate...

Efectele Juridice ale Actelor Administrative

Secţiunea 1. începutul efectelor juridice ale actului administrativ Scopul oricărui act juridic în speţă a actului administrativ, îl reprezintă...

Curtea Constitutionala a Romaniei

1. Controlul Constituţionalităţii în România În România, controlul Constituţionalităţii işi găseşte reglementarea în art. 142-147 din Constituţie,...

Normă Juridică

1. CONCEPTELE DE NORMĂ JURIDICĂ Normele juridice constituie structura internă a dreptului privit în ansamblu, elementele sale constitutive....

Ai nevoie de altceva?