Drept Administrativ Comparat

Definiţie :

-Dreptul admnistrativ poate fi descris ca punerea în faţă a legislaţiilor diferite, având în vedere că acest proces poate fi extins atât la spiritul şi stilul întregului sistem legal, cât şi la soluţiile problemelor individuale aşa cum apar ele în variantele sisteme legale în discuţie.

Scop : îmbogăţeşte (diversifică) gama de soluţii; pregăteşte procesul legislativ: facilitează crearea unui drept nou; pregăteşte unificarea transnaţională.

Dreptul public reglementează structura şi sarcinile puterii de stat şi relaţia dintre stat ca proprietar şi cetăţenii individuali.

Caracteristicile dreptului public :se bazează pe legi scrise şi nescrise; s-a dezvoltat mai mult în forma dreptului jurisprudenţei; foloseşte prevederi de bază, concepte de bază şi concepte de valori ce trebuie articulate prin interpretare; este supus la presiuni puternice prin intermediul exerciţiului puterii politice.

Dreptul administrativ reglementează relaţiile dintre administraţie şi cetăţean, nivelul centralizării şi stilul de administrare.

Administraţia.

- Reprezintă activitatea statului pentru realizarea obiectivelor sale în interiorul sistemului sau juridic (Otto Mayer).,

- O serie de activităţi diverse ale agenţilor statului însărcinaţi cu sarcini în numele statului şi al membrilor săi ca atare. Acţiunile sunt determinate în mod obiectiv ori condiţionat, extrem sau parţial planificate, întreprinse şi organizate pe baza autonomiei puterii de decizie ( Wolff şi Bachof 1870).

Sistemele dreptului administrativ :originea şi dezvoltarea fiecărui sistem de drept administrativ; baza constituţională a dreptului administrativ; sursele dreptului administrativ; formele de protecţie ale dreptului administrativ; structurile administrative.

Caracteristici : acord social; preocupată de interesul public; acord activ care ţinteşte spre viitor; ia măsuri concrete pentru reglementarea cazurilor individuale.

Abordări :

Belgia – serviciul public

Danemarca – activitatea statului care nu e nici legislativă, nici juridică.

Grecia – distincţie între conceptul formal şi material de administraţie

Irlanda – administraţia centrală; autonomie locală; corpurile resurselor statului – funcţional au sarcini executive, dar şi legislative şi juridice.

Italia – executiv , legislativ şi juridic. Se limitează la urmărirea (îndeplinirea) unor obiective concrete.

Luxemburg – serviciu public este angajat în realizarea binelui public.

Portugalia – totalitatea deciziilor şi măsurilor prin care statul acţionează conform unor linii directoare determinate politic pentru îndeplinirea serviciilor comunităţii în vederea realizării bunăstării indivizilor.

Spania – se face distincţie între conceptele subiectiv, obiectiv şi formal

Franţa, Germania, Marea Britanie – funcţii executive şi simultan activitate în domeniul cvasi-juridic.

GENEZA ŞI EVOLUTIA DREPTULUI ADMINISTRATIV

FRANTA

Dreptul administrativ francez îşi are originea în ultimii ani ai sec.XVIII

- sistemul administrativ controlat de rege – reguli administrative influenţate de dreptul roman şi cel canonic şi mai apoi de filozofia iluministă

- 1789 – declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului . S-a trecut de la stat poliţienesc la stat de drept. S-a realizat o strictă separaţie între puterea executivă şi cea judecătorească.

- 1799 – Constituţia anului VII – se înfiinţează Consiliul de Stat cu sarcina de a adjudeca nemulţumirile împotriva acţiunilor administrative.

- 1872 – Consiliul de Stat şi secţia nouă de litigii care mai târziu va acţiona ca o Curte administrativă independentă

- 1873 – decizia Blanco a Tribunalului de conflicte. Responsabilitatea autorităţilor publice trebuie supusă unor reguli speciale care să pună de acord drepturile statului cu drepturile cetăţenilor

- 1887 – Edonard Laferriere – „Tratat despre jurisdicţia administrativă şi recursurile contencioase.

ANGLIA

- Trăsătură distinctivă – absenţa separării formale, între dreptul privat şi dreptul cutumiar / jurisdicţional

- autorităţile publice sunt subiecte de drept cutumiar

- 1885 – A.V.Dicey – „Introducere în studiul dreptului constituţional”. Principiu : controlul juridic al acţiunii administrative este exercitat de tribunalele ordinare, nu de o magistratură specială. Bază : suveranitatea legii şi suveranitatea parlamentului. Alte principii : acţiunile arbitrare trebuie excluse; egalitatea dinaintea legii; Constituţia este rezultatul dreptului privat.

- înainte de sec.XVII – Dinastia Tudor – se înfiinţează star Chamber Court care are controlul asupra autorităţilor administrative inferioare.

- dinastia Stuart – Star Chamber devine un instrument al puterii arbitrare, abilitat în scurt timp.

- 1688 – 1689 – se pun bazele principiilor fundamentale ale dreptului administrativ modern. Au fost instituite disputele privind acţiunile administrative soluţionate de tribunalele ordinare.

- revoluţia industrială şi crearea unui stat al bunăstării au determinat modernizarea teoriei tradiţionale a dreptului administrativ.