Drept Administrativ European 2008

Imagine preview
(8/10 din 8 voturi)

Acest curs prezinta Drept Administrativ European 2008.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 186 de pagini .

Profesor: Ivanoff Ivan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul 1 - Uniunea Europeană şi dreptul administrativ
Obiectiv general
Obiective operaţionale
1.1. Conceptul de administraţie şi de drept administrativ în Uniunea Europeană
1.2. Structura politico-administrativă a Uniunii Europene
1.2.1. Instituţiile politice
1.2.2. Structurile administrative
1.3. Izvoarele dreptului administrativ european
1.3.1. Izvoarele scrise
1.3.2. Dreptul cutumiar
1.3.3. Jurisprudenţa ca izvor de drept
Bibliografie selectivă
Temă de reflexie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste
Capitolul 2 – Spaţiul administrativ european (SAE)
Obiectiv general
Obiective operaţionale
2.1. Spaţiul Administrativ European componentă a Spaţiului Public European
2.2. Convergenţe administrative europene
2.3. Elementele componente ale Spaţiului Administrativ European
2.3.1. Elementele componente ale Spaţiului Administrativ European în legislaţia primară
2.3.2. Elementele componente ale Spaţiului Administrativ European în legislaţia secundară
Bibliografie selectivă
Temă de reflexie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste
Capitolul 3 – Principiile generale ale dreptului administrativ european
Obiectiv general
Obiective operaţionale
3.1. Explicaţii introductive
3.2. Încredere şi previzibilitate
3.3. Deschidere şi transparenţă
3.4. Răspunderea delictuală a administraţiei comunitare
3.5. Eficienţă şi eficacitate
Bibliografie selectivă
Temă de reflexie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste
Capitolul 4 – Procesul decizional în Uniunea Europeană între restricţiile legale şi libertatea de decizie
Obiectiv general
Obiective operaţionale
4.1. Explicaţii preliminare
4.2. Căile de contestare a deciziilor administrative ilegale
4.3. Limitele controlului realizat de Curtea Europeană de Justiţie asupra deciziilor cu caracter discreţionar ale instituţiilor comunitare
4.4. Limitele libertăţii de decizie a administraţiei publice în domeniile specifice dreptului comunitar
4.4.1. Limitele puterii discreţionare în dreptul funcţiei publice comunitare
4.4.2. Limitele puterii discreţionare în Dreptul comunitar al concurenţei
4.4.3. Limitele puterii discreţionare în cadrul Politicii comerciale comune. Prevederi antidumping
4.4.4. Limitele puterii discreţionare în cadrul Politicii agricole comune
4.4.5. Limitele puterii discreţionare în cadrul Uniunii Vamale
4.4.6. Limitele puterii discreţionare în Dreptul social comunitar
4.5. Principiul proporţionalităţii în practica decizională a instituţiilor Uniunii Europene
4.5.1. Conţinutul principiului proporţionalităţii în dreptul comunitar
4.5.2. Diferenţierea principiului proporţionalităţii în funcţie de domeniul de aplicare şi de forma luată de acţiunea oficială
4.5.3. Aplicarea principiului proporţionalităţii în domeniile de activitate comunitară
Bibliografie selectivă
Temă de reflexie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste
Capitolul 5 – Principiul egalităţii şi nediscriminarea - reguli fundamentale ale dreptului administrativ european
Obiectiv general
Obiective operaţionale
5.1. Consideraţii privind transformarea ideii de egalitate în principiu fundamental de drept
5.2. Conţinutul conceptelor egalitate şi nediscriminare
5.2.1. Legislaţia şi jurisprudenţa comunitară privind principiul egalităţii şi nediscriminării
5.2.2. Mijloacele prin care principiul egalităţii şi nediscriminarea devin realitate în acţiunea de guvernare în statele membre ale Uniunii europene
5.3. Dreptul administrativ european cu privire la libera circulaţie a persoanelor
5.3.1. Cadrul normativ general
5.3.2. Libera circulaţie prin efectuarea de călătorii turistice
5.3.3. Politica în domeniul vizelor
5.3.4. Libera circulaţie a forţei de muncă
Bibliografie selectivă
Temă de reflexie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste

Extras din document

Capitolul 1

Uniunea Europeană şi dreptul administrativ

Cuprins:

- Obiectiv general

- Obiective operaţionale

- Conceptul de administraţie şi de drept administrativ în Uniunea Europeană

- Structura politico-administrativă a Uniunii Europene

- Izvoarele dreptului administrativ european

- Bibliografie selectivă

- Temă de reflexie

- Teste

- Răspunsuri şi comentarii la teste

Obiectiv general: Adaptarea administraţie publice din România la cerinţele impuse de U.E. în vederea integrării României in U.E.

Obiective operaţionale: Însuşirea unor noţiuni de bază privind administraţia publică europeană şi provocările la care este supusă administraţia publică din România.

1.1. Conceptul de administraţie şi de drept administrativ în Uniunea Europeană

Dreptul administrativ european este strâns legat de noţiunea administraţiei publice europene. Astfel, administraţia publica europeană formează obiectul de cercetare ştiinţifică al ştiinţei dreptului administrativ european.

După crearea Comunităţilor Europene mulţi autori de drept administrativ

şi-au pus problema dacă asistăm la naşterea unei noi administraţii sau numai a unui mecanism vizând asigurarea cooperării între administraţiile naţionale .

Astăzi Uniunea Europeană trece printr-o fază în care nu se mai poate spune că vechile state suverane mai există în forma lor clasică, dar nici nu se poate vorbi de o reală integrare. A fost creat un sistem în devenire, situat din punct de vedere juridic undeva între organizaţie internaţională şi stat federal. De altfel, Léontin Jean Constantinesco (specialist francez în drept comunitar de origine română) caracteriza juridic Comunitatea Europeană ca fiind: „o organizaţie integrată cu caracter evolutiv” .

Dreptul administrativ european

Tradiţional, dreptul administrativ, ca ramură a dreptului şi ca disciplină ştiinţifică s-a limitat aproape în întregime la aspectul teoretic al ordinii legale administrative exclusiv interne, fiind studiat ca un sistem şi o sursă închise de cunoştinţe.

Dreptul administrativ a apărut din „sâmburele” izolării sale la nivel naţional .

Poziţia actuală a dreptului administrativ naţional în Uniunea Europeană este aceea a integrării într-un sistem global de îndepliniri de sarcini, în condiţiile în care nu mai operează prezumţia competenţei exclusive a statului în privinţa îndeplinirii sarcinilor faţă de populaţie. Principiul subsidiarităţii joacă un rol esenţial în repartizarea competenţelor între diversele niveluri de realizare a sarcinilor autorităţilor. Suntem astfel martorii dezvoltării conceptului de „stat constituţional deschis”, ale cărui caracteristici, în opinia lui Stefan Hobe, sunt: inexistenţa unei competenţe exclusive privind îndeplinirea sarcinilor; intercondiţionarea dintre acţiunea internaţională de restructurare a profilului intern al statului şi directivele statale privind configurarea profilului organizaţiilor internaţionale; monopolul forţei („monopolul exercitării violenţei legitime” rămâne în continuare în mâna statului), crearea identităţii (crearea unui sentiment al apartenenţei la comunitatea europeană) şi „deschiderea” ca scop al statului .

În interiorul ordinii juridice europene a apărut necesar să se privească dincolo de frontierele naţionale şi să se încerce să se răspundă la întrebarea: care sunt punctele comune şi diferenţele de soluţii reţinute de sistemele de drept administrativ naţionale, nu doar din interes teoretic şi de drept comparat, ci şi din necesităţi practice. S-a afirmat că, „ordine juridică în devenire, dreptul comunitar european are nevoie de a fi completat şi dezvoltat într-o manieră pertinentă” .

J. Schwarze arată că dreptul comunitar este format în primul rând din norme de drept administrativ, în particular de drept administrativ economic şi management public. Aceasta deoarece vizează pe de o parte organizarea şi funcţionarea instituţiilor comunitare, actele emise de acestea şi conformitatea lor cu tratatele de bază ale comunităţii şi reglementările derivate iar, pe de altă parte vizează rolul de mijlocitor al administraţiilor publice naţionale în realizarea politicilor comunitare . Din această perspectivă, în opinia aceluiaşi autor, sintagma „comunitate de drept” folosită de Curtea Europeană de Justiţie pentru a desemna comunităţile europene ar putea avea semnificaţia de „comunitate de drept administrativ”.

Trebuie subliniat faptul că nu putem disocia, în principiu, dreptul administrativ european într-un drept administrativ aplicabil doar instituţiilor comunitare şi un drept administrativ propagat în exterior şi aplicabil instituţiilor administrative din ţările membre. Dezbaterea publică europeană creează curente şi opinii care străbat întreaga Uniune. Astfel Codul bunei conduite administrative adoptat de Parlamentul European la 6 septembrie 2001 la propunerea Mediatorului european cuprinde reguli şi principii pe care instituţiile comunitare trebuie să le respecte în raporturile cu cetăţenii europeni.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Administrativ European 2008.doc