Drept Comunitar

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 29530
Mărime: 119.98KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popa George
UNIVERSITATEA“ANDREI SAGUNA”

Extras din document

CURSUL NR. I

I. TEORII FEDERALISTE DE-A LUNGULTIMPULUI

I.1. STATELE ŞI INTEGRAREA ACESTORA DE-A LUNGUL TIMPULUI

Primele tentative de definire a raporturilor dintre anumite entităţi organizate, pot fi identificate încă în antichitate. Organizaţiile internationale apar adesea din necesitatea organizării politice a societăţii internaţionale ca „reacţie la anarhia care rezultă din conflictele internaţionale” sau ar putea fi legate de transpunerea conceptului şi practicii federalismului, ca proces de asociere de state, într-un scop comun, cu respectarea autonomiei fiecărui stat. O organizaţie internaţională ia fiinţă în baza exprimării acordului de voinţă al statelor membre, în scopul îndeplinirii anumitor obiective sau atributiuni comune în planul relaţiilor internaţionale.

Condiţiile de constituire pentru organizaţiilor internaţionale nu trebuie sa se confunde cu cele ale statelor; ele nu au evident aceleaşi elemente caracteristice acestora (populaţie, teritoriu, guvern) şi nici nu sunt suverane. Deoarece organizaţiile internaţionale rezulta prin acordul de voinţă al statelor membre, ele nu sunt considerate drept subiecte primare de drept, ci subiecte derivate.

În lucrările Comisiei de Drept Internaţional s-a propus următoarea definiţie a organizaţiilor internaţionale: „O asociere de state, constituită prin tratat, înzestrată cu o constituţie şi organe comune care poseda o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor membre.

Din acest punct de vedere, Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor din anul 1969 stipuleaza ca organizaţiile internaţionale sunt „organizaţii interguvernamentale”.

Procesul de integrare poate fi definit ca un proces prin care un organism supranaţional preia din sarcinile şi prerogativele statului; procesul de integrare generează crearea de instituţii suprastatale ce pot lua decizii pe care statele membre sunt obligate apoi sa le transpuna in practica. Dincolo de oportunitatea integrării, supranaţionalismul este o realitate pozitivă pentru unele state, chiar dacă nu are întotdeauna consecinţe pozitive asupra comunităţii. Spre deosebire de teoria federalistă a integrării, putem aprecia integrarea ca un rezultat al convergenţei intereselor statelor; în progresele realizate în integrarea intereselor în diferite sectoare pot evolua spre forme de integrare care trec dincolo de sectoarele limitate iniţiale.

Crearea Uniunii Europene este un model practic de integrare între state suverane care au obiective comune; el a debutat printr-o integrare în sectorul economic, dupa care s-a extins si în alte sectoare (social, politic, securitate).

Cu toate acestea, încă de la începuturile sale, modelul de integrare europeană s-a diferenţiat atât de federaţiile (confederaţiile) de state, cât şi de organizaţiile internaţionale. Caracteristicile comunităţilor europene vor atribui Europei o identitate şi o personalitate pe care nici una din organizaţiile existente nu era în măsură să i-o confere.Două sunt direcţiile principale în care statul suveran, înţeles în mod clasic, se transformă şi va continua să se transforme. Una este dimensiunea internaţională, costând în trecerea de la simpla cooperare internaţională la integrare, atât la nivel internaţional regional, cât şi la nivel internaţional universal. A doua este dimensiunea internă, având drept obiect întărirea autonomiei colectivităţilor teritoriale locale şi coborârea nivelului deciziei publice spre nivelurile de bază, precum şi o judicioasă dimensionare a unităţilor administrativ-teritoriale.

Democraţia şi drepturile omului sunt respectate prin forme şi modalităţi specifice, cărora statul suveran trebuie să li se adapteze.

Posibilitatea şi necesitatea integrării decurg din faptul că ea poate da statelor speranţa unui statut final mai avantajos decât cel existent. Obiectivele cele mai frecvente ale statelor care acceptă integrarea sunt, în primul rând, creşterea potenţialului economic şi, în al doilea rând, maximizarea potenţialului politic, astfel încât chiar şi state care dispun de mai puţină putere să poată participa la influenţarea evenimentelor în favoarea lor; în domeniul securităţii, integrarea le permite statelor să facă faţă unei ameninţări comune, ridicându-le potenţialul de descurajare sau de reacţie prin concentrarea forţelor

I.2. PRIMELE TEORII ALE UNITĂŢII EUROPENE INAINTE DE PERIOADA MODERNA

Pacea europeană s-a manifestat ca idee în strânsă corelaţie cu ideea unităţii europene, idee vizând constituirea unor federaţii sau chiar a unui stat federal european.

Încă din antichitate, cetăţile greceşti organizaseră între ele un sistem de rezolvare paşnică a diferendelor. Platon a fost primul gânditor care a susţinut ideea păcii prin organizarea de confederaţii. În acea vreme, confederaţia cetăţilor greceşti dispunea de instituţii religioase şi politice comune. Arbitrajul, ca o modalitate de reglementare paşnică a diferendelor şi în zilele noastre a fost practicat între cetăţile greceşti.

În epoca romană, a fost părăsită ideea de arbitraj, romanii neconcepând ideea soluţionării în alt mod decât prin război a diferendelor dintre ei şi popoarele considerate “barbare”. “Pax romana” – aspiraţia Romei – avea în vedere unificarea întregii Europe sub dominaţie romană.

Ideile creştinismului au oferit temeiul reluării propunerilor de soluţionare paşnică a diferendelor. În această perioadă, papa a servit adeseori de arbitru în litigiile dintre diverşi suverani, celebru caz de arbitraj fiind arbitrajul Papei Alexandru al VI-lea în litigiul dintre Spania şi Portugalia, care s-a soldat cu o împărţire practică a lumii noi între aceste două mari puteri ale vremii.

Preview document

Drept Comunitar - Pagina 1
Drept Comunitar - Pagina 2
Drept Comunitar - Pagina 3
Drept Comunitar - Pagina 4
Drept Comunitar - Pagina 5
Drept Comunitar - Pagina 6
Drept Comunitar - Pagina 7
Drept Comunitar - Pagina 8
Drept Comunitar - Pagina 9
Drept Comunitar - Pagina 10
Drept Comunitar - Pagina 11
Drept Comunitar - Pagina 12
Drept Comunitar - Pagina 13
Drept Comunitar - Pagina 14
Drept Comunitar - Pagina 15
Drept Comunitar - Pagina 16
Drept Comunitar - Pagina 17
Drept Comunitar - Pagina 18
Drept Comunitar - Pagina 19
Drept Comunitar - Pagina 20
Drept Comunitar - Pagina 21
Drept Comunitar - Pagina 22
Drept Comunitar - Pagina 23
Drept Comunitar - Pagina 24
Drept Comunitar - Pagina 25
Drept Comunitar - Pagina 26
Drept Comunitar - Pagina 27
Drept Comunitar - Pagina 28
Drept Comunitar - Pagina 29
Drept Comunitar - Pagina 30
Drept Comunitar - Pagina 31
Drept Comunitar - Pagina 32
Drept Comunitar - Pagina 33
Drept Comunitar - Pagina 34
Drept Comunitar - Pagina 35
Drept Comunitar - Pagina 36
Drept Comunitar - Pagina 37
Drept Comunitar - Pagina 38
Drept Comunitar - Pagina 39
Drept Comunitar - Pagina 40
Drept Comunitar - Pagina 41
Drept Comunitar - Pagina 42
Drept Comunitar - Pagina 43
Drept Comunitar - Pagina 44
Drept Comunitar - Pagina 45
Drept Comunitar - Pagina 46
Drept Comunitar - Pagina 47
Drept Comunitar - Pagina 48
Drept Comunitar - Pagina 49
Drept Comunitar - Pagina 50
Drept Comunitar - Pagina 51
Drept Comunitar - Pagina 52
Drept Comunitar - Pagina 53
Drept Comunitar - Pagina 54
Drept Comunitar - Pagina 55
Drept Comunitar - Pagina 56
Drept Comunitar - Pagina 57
Drept Comunitar - Pagina 58
Drept Comunitar - Pagina 59
Drept Comunitar - Pagina 60
Drept Comunitar - Pagina 61
Drept Comunitar - Pagina 62
Drept Comunitar - Pagina 63
Drept Comunitar - Pagina 64
Drept Comunitar - Pagina 65
Drept Comunitar - Pagina 66
Drept Comunitar - Pagina 67
Drept Comunitar - Pagina 68
Drept Comunitar - Pagina 69
Drept Comunitar - Pagina 70
Drept Comunitar - Pagina 71
Drept Comunitar - Pagina 72
Drept Comunitar - Pagina 73
Drept Comunitar - Pagina 74
Drept Comunitar - Pagina 75
Drept Comunitar - Pagina 76
Drept Comunitar - Pagina 77
Drept Comunitar - Pagina 78
Drept Comunitar - Pagina 79
Drept Comunitar - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Drept Comunitar.doc

Alții au mai descărcat și

Importanta Acordului Schengen Pentru Romania

CAPITOLUL 1.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE 1.1 Delimiări Conceptuale: Prezentare generală a Acordului Schengen, un scurt istoric La începutul anilor...

Activitatea Consiliului Europei

I.Cadrul istoric Consiliul Europei este intemeiat in 1946 fiind o organizatie internationala avand 46 de state-membre din regiunea europeana....

Conflictele de Muncă

Conform art. 248 alin.1 din Codul muncii, conflictul de muncă reprezintă orice deza¬cord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de...

Drept Diplomatic și Consular

1. instituţiile interne din România care au competenţă în politica externă a statului: sunt a. preşedintele româniei: i. încheie în numele Ro...

Audit Public - Capitolul 1

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE Termenul de audit vine de la cuvântul italian „audire”, care are...

Audit Public - Capitolul 2

CAPITOLUL 2 METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT Cuvântul „misiune” are origini latine – „missio”, însemnând „a trimite”. Normele...

Evaziune Fiscala

In doctrina este data si o definitie conform careia prin evaziune fiscala se întelege „ansamblul sustragerilor intentionate de la obligatiile...

Drept Penal Roman - Note de Curs

Titlul I Noţiuni generale CAPITOLUL I Noţiuni introductive Secţiunea I DREPTUL PENAL CA RAMURĂ DE DREPT 1. Noţiunea dreptului penal 1....

Ai nevoie de altceva?