Drept Comunitar

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 41487
Mărime: 124.11KB (arhivat)
Publicat de: Gregorian Neacșu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lazar Carmen

Extras din curs

1.1. Constituire, obiective, principii, evoluţie numerică

Cele 3 Comunităţi, şi anume Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.), Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (C.E.E.A), au fost create prin tratate - acte de drept internaţional – încheiate şi ratificate de state suverane, conform procedurilor prevăzute deopotrivă de dreptul internaţional şi de dreptul constituţional al statelor membre, ele fiind astfel subiecte de drept internaţional public (organizaţii sau asociaţii de state). Aceste tratate sunt: Tratatul de la Paris din 1951 (intrat în vigoare în 1952) de înfiinţare a C.E.C.O. şi Tratatele de la Roma din 1957 (1958) de înfiinţare a C.E.E. şi C.E.E.A. Statele fondatoare sunt: Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania şi Italia.

În ce priveşte evoluţia Comunităţilor din punctul de vedere al numărului lor de membri, ulterior au mai aderat următoarele state:

• 1972 (1974) Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda

• 1979 (1981) Grecia

• 1985 (1986) Spania şi Portugalia

• 1994 (1995) Austria, Suedia şi Finlanda

• 2003 (2004) Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru şi Malta

• 2005 (2007) România şi Bulgaria

Obiectivele (finale) pe care şi le propuneau Comunităţile erau:

• realizarea unităţii europene, mai întâi economice şi mai apoi politice, între statele care împărtăşesc aceleaşi valori

• asigurarea progresului economic şi social al popoarelor membre, ridicarea nivelului lor de trai, expansiunea economică stabilă şi concurenţa loială, convergenţa economiilor şi reducerea decalajelor dintre regiuni

• deschiderea economiilor membre spre economia mondială, prin realizarea de schimburi libere în cadrul organizaţiilor mondiale de comerţ

Atingerea obiectivelor menţionate urma să se realizeze prin instituirea unei pieţe comune (obiectiv imediat).

Piaţa comună este un spaţiu economic între două sau mai multe state, în care persoanele, produsele, serviciile şi capitalurile circulă liber pe baza regulilor economiei de piaţă (zonă de liber schimb), spaţiu administrat şi gestionat de instituţii comune prin intermediul unor politici comune (legislaţie comună).

Libera circulaţie presupune eliminarea barierelor de orice natură (în primul rând a celor fizice care sunt frontierele, a celor sanitar-veterinare, fiscale, profesionale, ecologice, tehnice etc.), directe sau indirecte, discriminatorii sau nediscriminatorii; cele discriminatorii directe nu sunt admisibile în nici o situaţie şi trebuie eliminate prin aplicarea regulii tratamentului naţional pentru cetăţenii, produsele, serviciile etc. străine, cele discriminatorii indirecte şi cele nediscriminatorii, în măsura în care sunt obiectiv necesare pentru satisfacerea unui interes general, nu trebuie eliminate dar trebuie şi pot fi neutralizate prin adoptarea de reguli comune sau prin armonizarea sau coordonarea legislaţiilor statelor membre.

Mijloacele de atingere a obiectivelor stabilite erau şi sunt:

• libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor

• stabilirea unui tarif vamal comun şi a unei politici comerciale exterioare comune

• stabilirea unei politici comune agricole

• stabilirea unei politici comune în transporturi

• stabilirea unei politici comune a concurenţei comunitare

• coordonarea politicilor economice ale statelor

• armonizarea şi apropierea legislaţiilor lor

• crearea unui fond social european, destinat ridicării nivelului de trai al salariaţilor şi ameliorării posibilităţilor de a găsi de lucru

• crearea unei Bănci Europene de Investiţii (B.E.I.), destinate să susţină expansiunea economică prin credite pentru investiţii

Ca orice persoane juridice, Comunităţile erau guvernate de principiul specialităţii; specialitatea stabilită iniţial era: sectorul cărbunelui şi oţelului pentru C.E.C.O., sectorul energiei atomice pentru C.E.E.A., economia în ansamblul ei + o parte din sfera socialului pentru C.E.E..

Având în vedere că Tratatul de înfiinţare a C.E.C.O., încheiat pentru 50 de ani, a ajuns la termen în anul 2002 iar statele membre au convenit ca el să nu fie reînnoit, această Comunitate a încetat să mai existe începând cu anul 2002, toate fondurile sale fiind transferate prin Tratatul de la Nisa C.E..

1.2. Evoluţie structurală

Tratatele constitutive au fost ulterior modificate de nenumărate ori, prin alte tratate sau prin decizii ale Consiliului. Modificările mai importante sunt reprezentate de următoarele documente:

• 1957 (1958) Convenţia referitoare la unele instituţii comune anexată Tratatului C.E.E. şi Tratatului C.E.E.A. (prevede o Adunare, o Curte de Justiţie şi un Comitet Economic şi Social unice)

• 1965 (1967) Tratatul de fuziune (prevede un Consiliu, o Comisie şi o comisie de control financiar unice)

(atât Convenţia cât şi Tratatul de fuziune nu unifică prerogativele instituţiilor şi organelor menţionate, ci doar denumirea, structura, compunerea, personalul şi bugetul lor, după cum nu unifică nici cele 3 Comunităţi)

• 1970 (1971) Decizia Consiliului de creare a resurselor proprii ale Comunităţilor

• 1970 (1971) Tratatul care modifică unele dispoziţii bugetare

• 1975 (1977) Tratatul care modifică unele dispoziţii financiare (printre altele creează Curtea de Conturi)

• 1976 (1978) Decizie a reprezentanţilor statelor membre reuniţi în Consiliu de alegere directă a membrilor Parlamentului european

• 1986 (1987) Actul Unic European (tratat; încorporează în acelaşi document domeniile de competenţă comunitară şi cooperarea în materie politică – domeniu de competenţă al statelor)

• 1992 (1993) Tratatul de la Maastricht sau Tratatul asupra Uniunii Europene (creează Uniunea Europeană, alcătuită din cele 3 Comunităţi – primul pilon -, Politica Externă şi de Securitate Comună – cel de-al doilea pilon şi Justiţie şi Afaceri Interne – cel de-al treilea pilon; aceşti doi ultimi piloni nu sunt organizaţii, ci domenii de cooperare între state, Comunitatea Economică Europeană devine Comunitatea Europeană)

• 1997 (1999) Tratatul de la Amsterdam

• 2001 (2003) Tratatul de la Nisa

• 2004 (neintrat în vigoare) Tratatul ce instituie o Constituţie pentru Europa

• 2007 (2009) Tratatul de reformă de la Lisabona (suprimă Comunitatea Europeană şi ceilalţi doi piloni, politicile lor devenind politici ale Uniunii; Comunitatea Europeană a Energiei Atomice devine separată de Uniune).

Preview document

Drept Comunitar - Pagina 1
Drept Comunitar - Pagina 2
Drept Comunitar - Pagina 3
Drept Comunitar - Pagina 4
Drept Comunitar - Pagina 5
Drept Comunitar - Pagina 6
Drept Comunitar - Pagina 7
Drept Comunitar - Pagina 8
Drept Comunitar - Pagina 9
Drept Comunitar - Pagina 10
Drept Comunitar - Pagina 11
Drept Comunitar - Pagina 12
Drept Comunitar - Pagina 13
Drept Comunitar - Pagina 14
Drept Comunitar - Pagina 15
Drept Comunitar - Pagina 16
Drept Comunitar - Pagina 17
Drept Comunitar - Pagina 18
Drept Comunitar - Pagina 19
Drept Comunitar - Pagina 20
Drept Comunitar - Pagina 21
Drept Comunitar - Pagina 22
Drept Comunitar - Pagina 23
Drept Comunitar - Pagina 24
Drept Comunitar - Pagina 25
Drept Comunitar - Pagina 26
Drept Comunitar - Pagina 27
Drept Comunitar - Pagina 28
Drept Comunitar - Pagina 29
Drept Comunitar - Pagina 30
Drept Comunitar - Pagina 31
Drept Comunitar - Pagina 32
Drept Comunitar - Pagina 33
Drept Comunitar - Pagina 34
Drept Comunitar - Pagina 35
Drept Comunitar - Pagina 36
Drept Comunitar - Pagina 37
Drept Comunitar - Pagina 38
Drept Comunitar - Pagina 39
Drept Comunitar - Pagina 40
Drept Comunitar - Pagina 41
Drept Comunitar - Pagina 42
Drept Comunitar - Pagina 43
Drept Comunitar - Pagina 44
Drept Comunitar - Pagina 45
Drept Comunitar - Pagina 46
Drept Comunitar - Pagina 47
Drept Comunitar - Pagina 48
Drept Comunitar - Pagina 49
Drept Comunitar - Pagina 50
Drept Comunitar - Pagina 51
Drept Comunitar - Pagina 52
Drept Comunitar - Pagina 53
Drept Comunitar - Pagina 54
Drept Comunitar - Pagina 55
Drept Comunitar - Pagina 56
Drept Comunitar - Pagina 57
Drept Comunitar - Pagina 58
Drept Comunitar - Pagina 59
Drept Comunitar - Pagina 60
Drept Comunitar - Pagina 61
Drept Comunitar - Pagina 62
Drept Comunitar - Pagina 63
Drept Comunitar - Pagina 64
Drept Comunitar - Pagina 65
Drept Comunitar - Pagina 66
Drept Comunitar - Pagina 67
Drept Comunitar - Pagina 68
Drept Comunitar - Pagina 69
Drept Comunitar - Pagina 70
Drept Comunitar - Pagina 71
Drept Comunitar - Pagina 72
Drept Comunitar - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Drept Comunitar.docx

Alții au mai descărcat și

Conspect la Drept Procesual Civil

ACTIUNEA CIVILA Noţiune Acţiunea civilă este definită în literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, în cadrul...

Drept Constituțional

CURSUL 1 CETĂŢENIA ROMÂNĂ NOŢIUNEA DE CETĂŢENIE Cetăţenia interesează nu numai dreptul constituţional, ci şi dreptul internaţional (public şi,...

Noțiunea, rolul și funcțiile dreptului

CAPITOLUL I Noțiunea dreptului Secţiunea 1- Sensurile conceptului de „drept” Cuvântul „drept” este polisemantic, acesta putând căpăta, în funcţie...

Istoria Dreptului

În eneolitic s-a produs un proces de o importanţă covârşitoare şi anume indoeuropenizarea. În cadrul acestui proces istoric în zona balcanică a...

Drept Comunitar

1. Sub raport didactic Dupã anul 1990, societatea româneascã este tot mai profund raportatã la realitãtile societãtii internationale, în general,...

Procedură Penala

Prima datorie a statului este de a proteja societatea. Statul determina manifestarile cu caracter antisocial, cele ilicitate care aparţin materiei...

Drept Civil

RAPORTUL JURIDIC CIVIL 1. Definiţie Raportul juridic civil este o relaţie socială patrimonială sau nepatrimonială reglementată de o normă...

Drepturile omului și teorii

-note de curs- Dintotdeauna - drepturile omului/libertățile publice - au reprezentat o temă dcosebit de sensibilă, greu de ocolit, imposibil de...

Te-ar putea interesa și

Izvoarele Dreptului Administrativ

Introducere Teoria generală a dreptului abordează termenul de izvor într-un sens larg şi într-unul restrâns, respectiv în sens material şi în sens...

Izvoarele Dreptului European

1. Izvoarele dreptului european: noţiune, clasificare Teoria dreptului, ca şi legislaţia formală, face deosebire între ceea ce reprezintă forma...

Izvoarele Primare și Secundare ale Dreptului Administrativ European

Introducere Dreptul administrativ european este strans legat de notiunea de administratie publica europeana.Astfel, administratia publica...

Drept Instituțional Comunitar European

CAPITOLUL I §1. Izvoarele dreptului instituţional comunitar Izvoarele dreptului instituţional comunitar sunt izvoare de drept comunitar originar,...

Principiul Aplicării Prioritare a Dreptului European

1. Elemente de drept comunitar european 1.2. Conceptul de drept european Dreptul comunitar desemnează normele juridice care se aplică în ordinea...

Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene

CAPITOLUL I Delimitări conceptuale Secţiunea I: Uniunea Europeană - Scurt istoric 1. Ideea organizării europene în istorie Ideea organizării...

Izvoarele Dreptului Comunitar

IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR 1. Introducere Ca ansamblu al regulilor de drept aplicabile în ordinea juridică comunitară, dreptul comunitar este...

Supremația Dreptului Comunitar în Raport cu Dreptul Național

Argument Lucrarea noastră îşi propune o analiză obiectivă şi pertinentă a unuia dintre principiile fundamentale ale dreptului comunitar, european...

Ai nevoie de altceva?