Drept Comunitar

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 63551
Mărime: 314.39KB (arhivat)
Cost: Gratis
FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

Cuprins

I. MARILE IDEI FEDERALISTE DIN ANTICHITATE PÂNĂ LA APARIŢIA

COMUNITĂŢII EUROPENE A CĂRBUNELUI ŞI OŢELULUI 1

I.1. STATUL ŞI INTEGRAREA INTERANŢIONALĂ 1

I.2. IDEI ALE UNITĂŢII EUROPENE DIN ANTICHITATE PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOMONDIAL 3

I.3. MARILE IDEI FEDERALISTE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 5

I.4. MIŞCAREA FEDERALISTĂ EUROPEANĂ 7

I.5. PERIOADA DE PREGĂTIRE A ÎNFIINŢĂRII COMUNITĂŢILOR EUROPENE: 1945 – 1950 9

II.COMUNITĂŢILE EUROPENE 14

II.1. COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ŞI OŢELULUI (CECO) 14

II.2. CREAREA COMUNITĂŢII EUROPEANE DE APĂRARE (CEA) ŞI A

UNIUNII EUROPEI OCCIDENTALE (UEO) 15

II.3. CREAREA COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE (CEE) ŞI A COMUNITĂŢII

EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE (CEEA) SAU EURATOM 16

II.4. PROCESUL DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE ŞI PROCESUL DE STABILIZARE ŞI ASOCIERE (PSA) 18

III. TRATATELE MODIFICATOARE 21

III.1. PERFECŢIONAREA INSTITUŢIILOR COMUNITARE 21

III.2. TRATATUL DE LA BRUXELLES DIN 1965 22

III.3. ACORDUL DE LA SCHENGEN, DIN 14 IUNIE 1985 23

III.4. ACTUL UNIC EUROPEAN DIN 1987 25

III.5. TRATATUL DE LA MAASTRICHT DIN 1992 26

III.6. TRATATUL DE LA AMSTERDAM DIN 1997 28

III.7. TRATATUL DE LA NISA 32

III.8. TRATATUL DE LA LISABONA 34

III.9. TRĂSĂTURILE PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI SIMBOLURILE U.E 36

IV. ORDINEA JURIDICĂ COMUNITARĂ ŞI IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR 39

IV.1. ORDINEA JURIDICĂ COMUNITARĂ 39

IV.2. NATURA JURIDICĂ A COMUNITĂŢILOR EUROPENE 40

IV.3. CARACTERUL LEGAL AL U.E. 42

IV.4. NOŢIUNEA ŞI OBIECTUL DREPTULUI COMUNITAR 43

IV.5. ACTELE NORMATIVE EMISE DE INSTITUŢIILE COMUNITARE 44

IV.6. ACORDURILE INTERNAŢIONALE LA CARE UE ESTE PARTE 48

V. RAPORTUL DINTRE DREPTUL COMUNITAR ŞI DREPTUL NAŢIONAL 52

V.1.GENERALITĂŢI 52

V.2. COOPERAREA ÎNTRE DREPTUL COMUNITAR ŞI DREPTUL NAŢIONAL 52

V.3.CONFLICTUL DINTRE DREPTUL COMUNITAR ŞI DREPTUL NAŢIONAL 52

V.4. APLICABILITATEA DIRECTĂ A DREPTULUI COMUNITAR 53

V.5. PRIORITATEA NORMEI DE DREPT COMUNITAR 54

V.6. LIBERTATEA DE MIŞCARE, DE STABILIRE ŞI DE A PRESTA SERVICII 56

VI. INSTITUŢIILE COMUNITARE 58

VI.1. PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII INSTITUŢIILOR COMUNITARE 58

VI.2 INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE COMUNITARE 59

1. COMISIA EUROPEANĂ 60

2.CONSILIUL UNIUNII EUROPENE 63

3. PARLAMENTUL EUROPEAN 65

4. CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE 68

5. CURTEA DE CONTURI 72

6. CONSILIUL EUROPEAN 72

VII. ORGANELE COMUNITARE 74

VII.1. COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL (ECOSOC) ŞI COMITETUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC AL EURATOM 74

VII.2. BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII (B.E.I.) 74

VII 3. COMITETUL REGIUNILOR 75

VII.5. AGENŢIILE EUROPENE SPECIALIZATE 75

VII.6. COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) 76

VII.7. EUROPOL 76

VII.8. EUROJUST 76

VII.9. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ 76

VII.10. MEDIATORUL EUROPEAN 77

Extras din document

I.1. STATUL ŞI INTEGRAREA INTERANŢIONALĂ

Între problemele aflate în centrul intresului cercetărilor contemporane de drept public se află şi cele relative la noile forme de cooperare internaţională, la dezvoltarea cooperării şi integrării internaţionale regionale, la locul statului şi al suveranităţii, la necesitatea valorilor democratice, la dezvoltarea autonomiei locale, la respectarea drepturilor omului

Încercări de instituţionalizare a raporturilor dintre anumite entităţi organizate, în vederea realizării unui scop comun, pot fi identificate încă în antichitate. Fenomenul prezenţei şi acţiunii organizaţiilor internaţionale în societatea internaţională ţine însă de perioada modernă şi contemporană a dezvoltării acesteia.

După unii autori, constituirea organizaţiilor internaţionale ar decurge din necesitatea organizării politice a societăţii internaţionale ca „reacţie la anarhia care rezultă din conflictele internaţionale şi la insuficienţa doctrinei echilibrului” sau, potrivit gândirii altora, ar fi legată de transpunerea în plan internaţional a conceptului şi practicii federalismului, ca proces de asociere de state, într-un scop comun, cu respectarea autonomiei fiecăruia.

Este cert că ambele abordări au avut o podnere mai mare sau mai mică în procesul constituirii şi dezvoltării organizaţiilor internaţionale. Dar, în acest proces, factori ca dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei sau interesele diverselor state, mai ales al marilor puteri, au jucat, de asemnea, un rol important.

O organizaţie internaţională ia fiinţă în temeiul exprimării acordului de voinţă al statelor membre, în scopul de a îndeplini anumite obiective şi funcţiuni în planul relaţiilor internaţionale.

Condiţiile de constituire ale organizaţiilor internaţionale nu se confundă cu cele ale statelor; ele nu au evident aceleaşi elemente caracteristice acestora (populaţie, teritoriu, guvern) şi nu se pot prevala de atributele suveranităţii. Întrucât organizaţiile internaţionale sunt „produsul” acordului de voinţă al statelor care le-au constituit, ele au fost calificate de obicei ca subiecte derivate ale dreptului internaţional, în raport cu statele, subiectele originare.

În lucrările Comisiei de Drept Internaţional a ONU s-a propus următoarea definiţie a organizaţiilor internaţionale: „O asociere de state, constituită prin trat, înzestrată cu o constituţie şi organe comune şi posedând o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor membre

Art.2 al Convenţiei de la Viena privind dreptul tratatelor (1969) defineşte organizaţiile internaţionale ca fiind „organizaţiile interguvernamentale”.

În politica internaţională, integrarea se defineşte ca procesul în care un organism supranaţional preia sarcini şi prerogative ale statului; spre deosebire de organizaţiile internaţionale interguvernamentale, dotate cu structuri ce doar instituţionalizează raporturile dintre state, procesul de integrare generează crearea de instituţii suprastatale ce pot lua decizii pe care statele membre sunt obligate să le aplice. Dincolo de oportunitatea integrării, supranaţionalismul este o realitate pozitivă pentru unele state, chiar dacă nu are întotdeauna consecinţe pozitive asupra comunităţii internaţionale sau a indivizilor. Spre deosebire de teoria federalistă a integrării, teoria funcţionalistă consideră integrarea ca un rezultat al convergenţei intereselor statelor în sectoare determinate (denumită integrare verticală); în progresele realizate în integrarea intereselor în diferite sectoare pot evolua spre forme de integrare care trec dincolo de sectoarele limitate iniţiale. Plecând de la realitatea că statele se pot decide cu greu să abandoneze anumite prerogative, funcţionaliştii pun accent pe procesul evolutiv al integrării, considerând că sectoarele cele mai receptive la integrare sunt, în ordine: economia, sectorul social, politica, securitatea

Bine gestionată şi condusă, integrarea îşi generează propria sa dinamică, astfel încât transferul treptat de suveranitate de la state la instituţii supranaţionale nu aduce prejudicii comunităţilor umane şi indivizilor, ci, dimpotrivă, avantaje care compensează eventuale riscuri şi dezavantaje. Bineînţeles că statele au libertatea de a alege sau nu, funcţie de propriile interese, calea integrării în organisme supranaţionale, Crearea Uniunii Europene este un model practic de integrare între state suverane care urmăresc obiective comune; el a debutat printr-o integrare verticală în sectorul economic, pentru a se dezvolta după aceea în alte sectoare (social, politic, securitate), urmând principiul spill over şi sfârşind printr-o integrare orizontală intersectorială,fiind foarte aproape să adopte chiar şi propria Constituţie.

Cu toate acestea, încă de la începuturile sale, modelul de integrare europeană s-a diferenţiat net atât de federaţiile (confederaţiile) de state, cât şi de organizaţiile internaţionale, fiind, de fapt, o nouă ordine juridică autonomă cu limitarea drepturilor suverane ale statelor în anumite domenii şi ai căror subiecţi sunt atât statele membre, cât şi cetăţenii acestora. Caracteristicile comunităţilor europene vor atribui Europei o identitate şi o personalitate pe care nici una din organizaţiile existente nu era în măsură să i-o confere. Sistematizând aceste trăsături specifice, se poate spune că entităţile create în Europa pe baza ideii de integrare şi funcţionare sunt organizaţii internaţionale, deoarece sunt instituite prin tratate internaţionale, dar ele dispun de o structură instituţională şi juridică originală, în care arhitecturii instituţionale (rezultată din concursul de forţe şi interese ale statelor, comunităţilor şi popoarelor statelor membre) îi corespunde o ordine juridică comunitară, total deosebită atât de cea internaţională, cât şi de cea statală, constând într-un sistem de reguli autonome şi coerente conţinute în tratate sau adoptate de instituţii şi încorporare direct în ordinea juridică naţională, chiar dacă nu avem de a face cu un sistem federativ

Preview document

Drept Comunitar - Pagina 1
Drept Comunitar - Pagina 2
Drept Comunitar - Pagina 3
Drept Comunitar - Pagina 4
Drept Comunitar - Pagina 5
Drept Comunitar - Pagina 6
Drept Comunitar - Pagina 7
Drept Comunitar - Pagina 8
Drept Comunitar - Pagina 9
Drept Comunitar - Pagina 10
Drept Comunitar - Pagina 11
Drept Comunitar - Pagina 12
Drept Comunitar - Pagina 13
Drept Comunitar - Pagina 14
Drept Comunitar - Pagina 15
Drept Comunitar - Pagina 16
Drept Comunitar - Pagina 17
Drept Comunitar - Pagina 18
Drept Comunitar - Pagina 19
Drept Comunitar - Pagina 20
Drept Comunitar - Pagina 21
Drept Comunitar - Pagina 22
Drept Comunitar - Pagina 23
Drept Comunitar - Pagina 24
Drept Comunitar - Pagina 25
Drept Comunitar - Pagina 26
Drept Comunitar - Pagina 27
Drept Comunitar - Pagina 28
Drept Comunitar - Pagina 29
Drept Comunitar - Pagina 30
Drept Comunitar - Pagina 31
Drept Comunitar - Pagina 32
Drept Comunitar - Pagina 33
Drept Comunitar - Pagina 34
Drept Comunitar - Pagina 35
Drept Comunitar - Pagina 36
Drept Comunitar - Pagina 37
Drept Comunitar - Pagina 38
Drept Comunitar - Pagina 39
Drept Comunitar - Pagina 40
Drept Comunitar - Pagina 41
Drept Comunitar - Pagina 42
Drept Comunitar - Pagina 43
Drept Comunitar - Pagina 44
Drept Comunitar - Pagina 45
Drept Comunitar - Pagina 46
Drept Comunitar - Pagina 47
Drept Comunitar - Pagina 48
Drept Comunitar - Pagina 49
Drept Comunitar - Pagina 50
Drept Comunitar - Pagina 51
Drept Comunitar - Pagina 52
Drept Comunitar - Pagina 53
Drept Comunitar - Pagina 54
Drept Comunitar - Pagina 55
Drept Comunitar - Pagina 56
Drept Comunitar - Pagina 57
Drept Comunitar - Pagina 58
Drept Comunitar - Pagina 59
Drept Comunitar - Pagina 60
Drept Comunitar - Pagina 61
Drept Comunitar - Pagina 62
Drept Comunitar - Pagina 63
Drept Comunitar - Pagina 64
Drept Comunitar - Pagina 65
Drept Comunitar - Pagina 66
Drept Comunitar - Pagina 67
Drept Comunitar - Pagina 68
Drept Comunitar - Pagina 69
Drept Comunitar - Pagina 70
Drept Comunitar - Pagina 71
Drept Comunitar - Pagina 72
Drept Comunitar - Pagina 73
Drept Comunitar - Pagina 74
Drept Comunitar - Pagina 75
Drept Comunitar - Pagina 76
Drept Comunitar - Pagina 77
Drept Comunitar - Pagina 78
Drept Comunitar - Pagina 79
Drept Comunitar - Pagina 80
Drept Comunitar - Pagina 81
Drept Comunitar - Pagina 82
Drept Comunitar - Pagina 83
Drept Comunitar - Pagina 84
Drept Comunitar - Pagina 85
Drept Comunitar - Pagina 86
Drept Comunitar - Pagina 87
Drept Comunitar - Pagina 88
Drept Comunitar - Pagina 89
Drept Comunitar - Pagina 90
Drept Comunitar - Pagina 91
Drept Comunitar - Pagina 92
Drept Comunitar - Pagina 93
Drept Comunitar - Pagina 94
Drept Comunitar - Pagina 95
Drept Comunitar - Pagina 96
Drept Comunitar - Pagina 97
Drept Comunitar - Pagina 98
Drept Comunitar - Pagina 99
Drept Comunitar - Pagina 100
Drept Comunitar - Pagina 101
Drept Comunitar - Pagina 102
Drept Comunitar - Pagina 103
Drept Comunitar - Pagina 104
Drept Comunitar - Pagina 105
Drept Comunitar - Pagina 106
Drept Comunitar - Pagina 107
Drept Comunitar - Pagina 108
Drept Comunitar - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Drept Comunitar.doc

Alții au mai descărcat și

Privire Specială Asupra Sistemului Instituțional Comunitar European

CAPITOLUL I. EUROPA Şl CONSTRUCŢIA COMUNITARĂ "Actul unic european, prima revedere generală a tratatelor comunitare, confirmă că, indiferent de...

Rolul Instantelor Judiciare si de Arbitraj Internationale in Dreptul International Public

CONSIDERATII GENERALE 1.Notiunea de instanta internationala “Era necesar”, asa s-a considerat; pentru ca sunt prea multe state care...

Relația Statului cu Dreptul

INTRODUCERE Societatea instituţionalizată nu poate fi separată de societatea trăită de către indivizi şi grupuri, de viaţa socială în toată...

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Uniunea Europeană este construită într-un sistem instituțional unic în lume. Prin izvoare ale...

Drept Comunitar. Uniunea Europeana

DREPT COMUNITAR CAPITOLUL I CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR CREAREA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Privire succintă asupra...

Institutiile si Organismele Uniuii Europene

I. SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI ÎN TIMP A UNIUNII EUROPENE Uniunea Europeană (UE) este unică. Ea nu este un stat federal, ca Statele Unite ale...

Sisteme Politice Comparate

I. Cuvânt înainte În contextul în care există mai multe categorii de regimuri politice respectiv: prezidenţialism, parlamentarism,...

Actiunile directe si recursurile in fata Curtii Europene de Justitie

Într-un context general, evoluţiile din ultimii ani din cadrul Uniunii Europene au făcut ca statele membre să se confrunte cu dificultăţi în cadrul...

Ai nevoie de altceva?