Domeniu: Drept
Conține 1 fișier:
doc
Pagini : 237 în total
Cuvinte : 76185
Mărime: 244.88KB (arhivat)
Publicat de: Gregorian Cristea
Cost:
Gratis
Cuprins
- 1. Istoricul constituirii comunităţilor europene
- 1.1. Premisele ideilor de unitate europeană
- Ideea de unitate a Europei este considerată ca fiind foarte veche, ea găsindu-şi originea, după unele opinii, încă în perioada Antichităţii, când cuceririle romane au fost considerate ca manifestări ale unei astfel de tendinţe. Incercările de refacere a graniţelor fostului imperiu roman sunt consi¬derate de asemenea manifestări ale aceleiaşi idei, menţionându-se perioa¬da lui Carol cel Mare care, chiar dacă nu au reuşit ca realitate faptică, sunt apreciate ca având consecinţe religioase, morale şi intelectuale în spiritul ideii de unitate europeană. Perioada Evului Mediu, caracterizată iniţial printr-o divizare politică din cauza incapacităţii succesorilor lui Carol cel Mare şi agravată de conflic¬tele religioase, economice şi de altă natură, a fost urmată de alte încercări de refacere a unităţii europene, care au avut germenii în comunitatea de civilizaţie europeană, chiar dacă acestea nu au dus în mod automat la uniformitate, ci, dimpotrivă, la o diversitate care se baza însă pe acelaşi model de a gândi, simţi şi acţiona. Lupta care s-a dat în această perioadă între Papă şi regi (împăraţi) a dus la divizarea unităţii Europei, manifestându-se şi în apariţia a două doctrine: cea a unităţii pontificale şi cea a unităţii imperiale, două concepţii care nu puteau fi conciliate, în aceste condiţii, apare o nouă realitate politică pe plan european care îşi impune încet, dar sigur, supremaţia în acest spaţiu şi care anunţă Europa modernă: puterea statelor suverane.
- In perioada modernă, principiul care a guvernat epoca precedentă -cel al unităţii Europei - a fost înlocuit cu cel al divizării sale, nu numai din punct de vedere politic, dar şi religios şi economic.
- Divizarea politică, rezultată din constituirea statelor suverane, eliberate de supunerea lor unei autorităţi superioare şi care intrau în relaţii cu alte state, a avut drept consecinţă trasarea unor graniţe care deveneau nu numai criterii de separare geografică, dar şi lingvistică, economică, socială etc. în aceste condiţii, papalitatea renunţă la pretenţiile sale anterioare. Din punct de vedere religios, divizarea nu a fost atât de importantă ca divizarea politică, dar a avut o influenţă pe planul relaţiilor inter-regionale. S-a manifestat, de asemenea, şi o divizare economică, ce s-a alăturat celorlalte, amplificându-le efectele. Totodată, apar şi unele tendinţe naţionaliste, care au contribuit şi ele la agravarea procesului de divizare a Europei.
- Perioada renascentistă este caracterizată, printre altele, printr-un mod rapid de răspândire şi asimilare a ideilor novatoare pe întreg continen¬tul european, dar, în acelaşi timp, a avut ca rezultat şi o diversificare a concepţiilor intelectuale şi morale.
- Una dintre cele mai importante realizări ale epocii respective rămâne tipul de om "umanist", moştenitor al culturii antice şi continuator al acesteia în noile condiţii istorice, politice, sociale şi culturale.
- Caracteristic acestui tip de om este faptul că el nu aparţine unei singure ţări în mod deosebit, ci întregii Europe.
- In secolul al XlX-lea, Europa este din nou divizată, manifestându-se tendinţele contradictorii: unele state se află în declin (Franţa, Austria), altele într-un proces de cristalizare (Germania, Italia).
- Dezvoltarea industrială naţională de la sfârşitul secolului al XlX-lea, progresele ştiinţifice şi tehnice, ca şi ideile naţionaliste accentuează divizarea şi prevestesc evenimentele începutului secolului XX. Chiar dacă se constituie un sistem de alianţe, acestea erau fondate pe interese contradictorii şi se bazau pe un echilibru precar, modificându-se în funcţie de circumstanţele politice şi de altă natură.
- In acelaşi timp, se accentuează şi disensiunile legate de împărţirea lumii din punct de vedere colonial, fapt care de asemenea, a fost de natură să genereze rivalităţi şi conflicte de interese.
- Cu toate acestea, ceea ce este de remarcat în afara acestor interese contradictorii este comunitatea de viaţă culturală, artistică, ştiinţifică şi tehnică, favorizată de dezvoltarea mijloacelor de comunicare, informare şi de răspândire a cunoştinţelor
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Comunitar.doc