Drept Constituțional

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 186 în total
Cuvinte : 76971
Mărime: 258.19KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihai Gheorghe

Cuprins

CAPITOLUL I

STATUL, INSTITUŢIILE POLITICE, RAPORTURILE ŞI

NORMELE DE DREPT CONSTITUŢIONAL 6

1. Societate. Stat. Drept. Politică şi Morală 6

2. Noţiunea de drept constituţional şi cea de instituţii politice 8

3. Raporturile şi normele de drept constituţional 10

3.1. Identificarea raporturilor de drept constituţional 10

3.2. Particularităţile normelor de drept constituţional 11

3.3. Subiectele raporturilor de drept constituţional 14

3.4. Normele de drept constituţional 16

CAPITOLUL II

IZVOARELE FORMALE ŞI LOCUL DREPTULUI

CONSTITUŢIONAL ÎN SISTEMUL DE DREPT 18

1. Constituţia şi legile de modificare a Constituţiei 18

2. Legea ca act juridic al Parlamentului 19

3. Regulamentele Parlamentului 19

4. Ordonanţele Guvernului 19

5. Tratatul internaţional 19

6. Hotărârile de Guvern 21

7. Locul dreptului constituţional în sistemul de drept 22

CAPITOLUL III

TEORIA DE CONSTITUŢIE 24

1. Apariţia, adoptarea, modificarea, suspendarea şi abrogarea

Constituţiei 27

2. Conţinutul normativ al Constituţiei 3l

3. Supremaţia Constituţiei 31

3.1. Conceptul de supremaţie a Constituţiei 32

3.2. Fundamentarea ştiinţifică a supremaţiei Constituţiei 32

3.3. Consecinţele juridice ale supremaţiei Constituţiei 33

3.4. Garanţiile juridice ale supremaţiei Constituţiei 34

CAPITOLUL IV

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR 36

1. Noţiunea controlului constituţionalităţii legilor 36

2. Organele de Stat competente a controla constituţionalitatea legilor şi

clasificarea controlului pe acest criteriu 37

3. Alte forme de control a constituţionalităţii legilor 38

4. Controlul constituţionalităţii legilor în România 38

5. Procedura în faţa Curţii Constituţionale 41

6. Actele Curţii Constituţionale 45

CAPITOLUL V

CONSTITUŢIILE ROMÂNE 47

1. Câteva consideraţii privind apariţia Constituţiei în România 47

2. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris 47

3. Constituţia română adoptată la 29 iunie 1866 48

4. Constituţia României din 29 martie 1923 48

5. Constituţia României din 28 februarie 1938 49

6. Constituţia din 13 aprilie 1948 50

7. Constituţia din 24 septembrie 1952 51

8. Constituţia din 21 august 1965 51

9. Regimul constituţional din România stabilit după Revoluţia din

decembrie 1989 52

10.Constituţia României din 8 decembrie 1991, republicată în 2003, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul

naţional din 18-19 octombrie 2003 52

CAPITOLUL VI

PUTEREA POLITICĂ ORGANIZATĂ STATAL. FORMA DE

GUVERNĂMÂNT 55

1. Puterea politică 55

2. Statul 57

3. Suveranitatea 60

4. Forma de guvernământ 62

4.1. Structura de stat 62

4.2. Forma de guvernământ a României 67

4.3. Regimul politic 69

4.4. Formele structurii de stat 73

4.5. Asociaţiile de state 74

5. România, stat naţional, unitar şi indivizibil 74

6. România, stat suveran şi independent 75

7. România, stat de drept, democratic şi social 76

8. Organizarea administrativă a teritoriului 77

8.1. Noţiunea şi importanţa organizării administrative a

teritoriului 77

8.2. Organizarea administrativă actuală a teritoriului României 77

8.3. Unităţile administrativ-teritoriale din România 78

CAPITOLUL VII

CETĂŢENIA ROMÂNĂ. DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR

ROMÂNI 80

1. Sensurile noţiunii de cetăţenie. 80

2. Natura juridică a cetăţeniei 81

3. Reglementarea juridică a cetăţeniei române şi principiile ce se

degajă din normele juridice privitoare la cetăţenie 82

4. Dobândirea şi pierderea cetăţeniei 83

5. Dovada cetăţeniei române. Cetăţenia de onoare. Dubla cetăţenie 86

6. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor 87

6.1. Noţiunile de drepturi şi îndatoriri fundamentale ale

cetăţenilor 87

6.2. Natura juridică a drepturilor fundamentale 88

6.3. Corelaţia dintre reglementările interne şi cele internaţionale

Extras din document

INSTITUŢIILE POLITICE, RAPORTURILE ŞI NORMELE DE DREPT CONSTITUŢIONAL

1. Societate, stat, drept, politică şi morală

Studierea, dar mai ales înţelegerea, structurilor şi instituţiilor constituţionale implică anumite clarificări şi delimitări ale categoriilor şi termenilor cu care se operează. De aceea, câteva explicaţii privind societatea, statul, dreptul, politica şi morala se impun. Nu rareori, sensurile lor ştiinţifice se identifică din contextul în care sunt întrebuinţate, dar plasticitatea limbajului românesc poate uneori deruta.1

Termenul societate, despre care vom vorbi deseori, are multiple sensuri şi întrebuinţări. în mod deosebit ne interesează categoria societate umană în sensul ce i se dă în dicţionare de ansamblu unitar, complex sistematic, de relaţii între oameni, istoriceşte determinate, condiţie şi rezultat al activităţii acestora de creare a bunurilor materiale şi valorilor spirituale necesare traiului lor individual şi colectiv. Societatea umană nu este o sumă aritmetică, ci un complex de oameni, grupuri, clase, stări, realităţi (economice, politice).

Societatea umană se deosebeşte de societatea animală nu numai prin calităţile fiinţei umane (raţiune şi conştiinţă), ci şi prin caracterul său organizat rezultat din exigenţele existenţei şi dezvoltării, din dorinţa de perfecţiune. Societatea umană determină sensurile şi scopurile celorlalte categorii, numite deseori, generos dar şi înşelător, bine comun sau fericire.

Ce este interesant de reţinut este faptul că o societate umană poate să existe, să se dezvolte şi să se impună numai în structuri organizate, iar structura care s-a impus, a rezistat şi rezistă, fiind practic de neabandonat este statul.

Cel mai des se afirmă, şi nu fără temei, că statul este cea mai importantă instituţie sau chiar instituţie politică.

Cuvântul stat are două accepţiuni. într-o accepţiune, prin stat este înţeleasă suma a trei elemente şi anume: teritoriul, populaţia (naţiunea) şi

1 Muram, Ioan; Tănăsescu. Elena Simina: Drept constituţional şi instituţii politice, voi. I, ediţia a Xl-a, Ed. AII Beck, Bucureştii, 2003, p. 1.

suveranitatea (în sensul puterii organizate statal, de fapt statul în accepţiunea strict juridică).2

în această accepţiune, statul este sinonim cu ţara, el incluzând civilizaţia, într-o a doua accepţiune, o accepţiune restrânsă, prin stat se înţelege forma organizată a puterii poporului, mai exact mecanismul sau aparatul statal. Aceasta este o accepţiune strict juridică.

Statul este un concept şi o realitate. Statul este o construcţie pe care toţi, sau cei mai mulţi, deseori o ignoră sau o detestă, dar pe care toţi o invocă şi o solicită când viaţa, libertatea sau averea lor sunt puse în pericol.

Strict juridic (sau într-un sens restrâns) statul este un ansamblu sistematizat de organe de stat (autorităţi), el cuprinde parlamente, guverne şi alte autorităţi executive, organe judecătoreşti, armată, poliţie şi închisori. In aceste organe de stat (autorităţile publice) lucrează demnitari, funcţionari publici şi agenţi publici.

Statul are o serie de funcţii ce sunt de regulă examinate sub mai multe ipostaze. Astfel pot fi identificate: funcţia legislativă, funcţia executivă, funcţia jurisdicţională; funcţii interne şi funcţii externe; funcţii economice, funcţii culturale, funcţii sociale, funcţii represive etc.

Statul şi dreptul sunt strâns legate, se sprijină şi se condiţionează reciproc. Statul creează dreptul şi, paradoxal, dreptul delimitează configuraţia şi acţiunile statului. Creând dreptul, statul impune reguli de conduită, norme obligatorii pentru toţi. Prin drept statul îşi exprimă puterea de comandă, formulând exigenţe economice, umane, politice.

Ca şi statul, categoria drept cunoaşte două accepţiuni: dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv. Prin dreptul obiectiv înţelegem totalitatea normelor juridice. Cât priveşte dreptul subiectiv, el este puterea garantată de lege voinţei unei persoane, în temeiul căreia aceasta este în măsură, în vederea valorificării unui interes personal direct, să desfăşoare o conduită determinată sau să ceară unui terţ îndeplinirea unei acţiuni sau abţinerea de la o anumită activitate.

Dreptul obiectiv, deci normele juridice, cunoaşte însă o tradiţională clasificare în drept public şi drept privat.

Dreptul public cuprinde normele juridice care privesc statul, colectivităţile publice şi raporturile lor cu persoanele particulare atunci când aceste raporturi privesc prerogativele subiectelor de drept public.

Dreptul privat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor particulare, fizice sau juridice (morale) şi raporturilor dintre ele. în dreptul privat cuprindem dreptul civil, dreptul comercial etc.

7 Deşi cel mai frecvent în limbaj, termenul politică este cel mai greu de definit. Termenul politică are multiple sensuri, definite prin dicţionare. în sensul ce ne interesează, politica este o formă de activitate socială care se extinde

" Muram, Ioan: Drept constituţional şi instituţii politice. Ediţia a Vi-a, revăzută şi adăugită, voi. I, Ed. Actami, Bucureşti. 1995, p. 7.

asupra sferei relaţiilor dintre clase, naţiuni şi alte grupuri sociale, ca şi a acelora dintre indivizi şi acestea, în lupta pentru putere.

Interesant de reţinut pentru noi este că politica este determinată în conţinutul său de starea socială a unei ţări. De aceea există politici şi politici. Statul şi dreptul sunt greu de explicat cât priveşte conţinutul şi forma lor în afara politicii.1

Morala este în general definită ca o formă a conştiinţei sociale, care reflectă şi fixează în principii şi reguli cerinţele de comportare privind raporturile dintre indivizi şi dintre individ şi colectivitate (familie, societate, naţiune, popor, alte categorii sociale). într-un cuvânt, morala implică norme şi exigenţe valorice. Corelaţiile dintre societate, stat, drept, politică şi morală sunt dense în conţinut, puternice. Morala se cristalizează în societatea umană şi exprimă exigenţele şi valorile acesteia. Ea stă şi trebuie să stea la baza statului şi dreptului, la baza guvernării. Ea trebuie să stea şi la baza politicii. Politica, ea însăşi, trebuie să fie morală.

Regulile şi exigenţele morale sunt mult mai apropiate de dreptul natural şi de cutumă, ele exprimă deziderate ancestrale şi permanente ale omenirii.

Regulile morale, deşi de obicei nu se aduc la îndeplinire, în caz de nevoie prin forţa coercitivă a statului, trebuie sprijinite juridic în realizarea lor atunci când apără viaţa, libertatea şi fericirea oamenilor.

2. Noţiunea de drept constituţional şi cea de instituţii politice

Disciplina de studiu drept constituţional şi instituţii politice îşi propune să analizeze ramura dreptului unitar român alcătuită din normele juridice cu forţă juridică supremă prin care sunt reglementate relaţiile sociale fundamentale ce apar în strânsă legătură cu fenomenul puterii de stat, precum şi acţiunea acestor norme în viaţa instituţiilor şi autorităţilor publice. Vom explica deci noţiunile cu care operează disciplina de studiu şi vom preciza specificul câtorva din categoriile juridice generale (normă juridică, raport juridic, izvor de drept) care se aplică în materia dreptului constituţional.

Dreptul românesc se prezintă ca un ansamblu sistematizat de norme juridice, cuprinzând mai multe ramuri de drept, precum dreptul constituţional, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul penal etc.

Preview document

Drept Constituțional - Pagina 1
Drept Constituțional - Pagina 2
Drept Constituțional - Pagina 3
Drept Constituțional - Pagina 4
Drept Constituțional - Pagina 5
Drept Constituțional - Pagina 6
Drept Constituțional - Pagina 7
Drept Constituțional - Pagina 8
Drept Constituțional - Pagina 9
Drept Constituțional - Pagina 10
Drept Constituțional - Pagina 11
Drept Constituțional - Pagina 12
Drept Constituțional - Pagina 13
Drept Constituțional - Pagina 14
Drept Constituțional - Pagina 15
Drept Constituțional - Pagina 16
Drept Constituțional - Pagina 17
Drept Constituțional - Pagina 18
Drept Constituțional - Pagina 19
Drept Constituțional - Pagina 20
Drept Constituțional - Pagina 21
Drept Constituțional - Pagina 22
Drept Constituțional - Pagina 23
Drept Constituțional - Pagina 24
Drept Constituțional - Pagina 25
Drept Constituțional - Pagina 26
Drept Constituțional - Pagina 27
Drept Constituțional - Pagina 28
Drept Constituțional - Pagina 29
Drept Constituțional - Pagina 30
Drept Constituțional - Pagina 31
Drept Constituțional - Pagina 32
Drept Constituțional - Pagina 33
Drept Constituțional - Pagina 34
Drept Constituțional - Pagina 35
Drept Constituțional - Pagina 36
Drept Constituțional - Pagina 37
Drept Constituțional - Pagina 38
Drept Constituțional - Pagina 39
Drept Constituțional - Pagina 40
Drept Constituțional - Pagina 41
Drept Constituțional - Pagina 42
Drept Constituțional - Pagina 43
Drept Constituțional - Pagina 44
Drept Constituțional - Pagina 45
Drept Constituțional - Pagina 46
Drept Constituțional - Pagina 47
Drept Constituțional - Pagina 48
Drept Constituțional - Pagina 49
Drept Constituțional - Pagina 50
Drept Constituțional - Pagina 51
Drept Constituțional - Pagina 52
Drept Constituțional - Pagina 53
Drept Constituțional - Pagina 54
Drept Constituțional - Pagina 55
Drept Constituțional - Pagina 56
Drept Constituțional - Pagina 57
Drept Constituțional - Pagina 58
Drept Constituțional - Pagina 59
Drept Constituțional - Pagina 60
Drept Constituțional - Pagina 61
Drept Constituțional - Pagina 62
Drept Constituțional - Pagina 63
Drept Constituțional - Pagina 64
Drept Constituțional - Pagina 65
Drept Constituțional - Pagina 66
Drept Constituțional - Pagina 67
Drept Constituțional - Pagina 68
Drept Constituțional - Pagina 69
Drept Constituțional - Pagina 70
Drept Constituțional - Pagina 71
Drept Constituțional - Pagina 72
Drept Constituțional - Pagina 73
Drept Constituțional - Pagina 74
Drept Constituțional - Pagina 75
Drept Constituțional - Pagina 76
Drept Constituțional - Pagina 77
Drept Constituțional - Pagina 78
Drept Constituțional - Pagina 79
Drept Constituțional - Pagina 80
Drept Constituțional - Pagina 81
Drept Constituțional - Pagina 82
Drept Constituțional - Pagina 83
Drept Constituțional - Pagina 84
Drept Constituțional - Pagina 85
Drept Constituțional - Pagina 86
Drept Constituțional - Pagina 87
Drept Constituțional - Pagina 88
Drept Constituțional - Pagina 89
Drept Constituțional - Pagina 90
Drept Constituțional - Pagina 91
Drept Constituțional - Pagina 92
Drept Constituțional - Pagina 93
Drept Constituțional - Pagina 94
Drept Constituțional - Pagina 95
Drept Constituțional - Pagina 96
Drept Constituțional - Pagina 97
Drept Constituțional - Pagina 98
Drept Constituțional - Pagina 99
Drept Constituțional - Pagina 100
Drept Constituțional - Pagina 101
Drept Constituțional - Pagina 102
Drept Constituțional - Pagina 103
Drept Constituțional - Pagina 104
Drept Constituțional - Pagina 105
Drept Constituțional - Pagina 106
Drept Constituțional - Pagina 107
Drept Constituțional - Pagina 108
Drept Constituțional - Pagina 109
Drept Constituțional - Pagina 110
Drept Constituțional - Pagina 111
Drept Constituțional - Pagina 112
Drept Constituțional - Pagina 113
Drept Constituțional - Pagina 114
Drept Constituțional - Pagina 115
Drept Constituțional - Pagina 116
Drept Constituțional - Pagina 117
Drept Constituțional - Pagina 118
Drept Constituțional - Pagina 119
Drept Constituțional - Pagina 120
Drept Constituțional - Pagina 121
Drept Constituțional - Pagina 122
Drept Constituțional - Pagina 123
Drept Constituțional - Pagina 124
Drept Constituțional - Pagina 125
Drept Constituțional - Pagina 126
Drept Constituțional - Pagina 127
Drept Constituțional - Pagina 128
Drept Constituțional - Pagina 129
Drept Constituțional - Pagina 130
Drept Constituțional - Pagina 131
Drept Constituțional - Pagina 132
Drept Constituțional - Pagina 133
Drept Constituțional - Pagina 134
Drept Constituțional - Pagina 135
Drept Constituțional - Pagina 136
Drept Constituțional - Pagina 137
Drept Constituțional - Pagina 138
Drept Constituțional - Pagina 139
Drept Constituțional - Pagina 140
Drept Constituțional - Pagina 141
Drept Constituțional - Pagina 142
Drept Constituțional - Pagina 143
Drept Constituțional - Pagina 144
Drept Constituțional - Pagina 145
Drept Constituțional - Pagina 146
Drept Constituțional - Pagina 147
Drept Constituțional - Pagina 148
Drept Constituțional - Pagina 149
Drept Constituțional - Pagina 150
Drept Constituțional - Pagina 151
Drept Constituțional - Pagina 152
Drept Constituțional - Pagina 153
Drept Constituțional - Pagina 154
Drept Constituțional - Pagina 155
Drept Constituțional - Pagina 156
Drept Constituțional - Pagina 157
Drept Constituțional - Pagina 158
Drept Constituțional - Pagina 159
Drept Constituțional - Pagina 160
Drept Constituțional - Pagina 161
Drept Constituțional - Pagina 162
Drept Constituțional - Pagina 163
Drept Constituțional - Pagina 164
Drept Constituțional - Pagina 165
Drept Constituțional - Pagina 166
Drept Constituțional - Pagina 167
Drept Constituțional - Pagina 168
Drept Constituțional - Pagina 169
Drept Constituțional - Pagina 170
Drept Constituțional - Pagina 171
Drept Constituțional - Pagina 172
Drept Constituțional - Pagina 173
Drept Constituțional - Pagina 174
Drept Constituțional - Pagina 175
Drept Constituțional - Pagina 176
Drept Constituțional - Pagina 177
Drept Constituțional - Pagina 178
Drept Constituțional - Pagina 179
Drept Constituțional - Pagina 180
Drept Constituțional - Pagina 181
Drept Constituțional - Pagina 182
Drept Constituțional - Pagina 183
Drept Constituțional - Pagina 184
Drept Constituțional - Pagina 185
Drept Constituțional - Pagina 186

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Opera Legislativa Cuza

Introducere Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional român (1862-1866), sub domnia...

Supremația Constituției

Capitolul I. Teoria Constituţiei Constituţia, ca lege fundamentală a statului, reprezintă izvorul juridic al dreptului constituţional. Ea stă la...

Dreptul de Proprietate Publică

Capitolul I Dreptul de proprietate publică SECŢIUNEA I 1.Noţiune şi conţinut Distincţia dintre proprietatea privată şi proprietatea publică...

Apariția și Evoluția Drepturilor Omului

INTRODUCERE În privinţa drepturilor omului, garantarea exercitarea şi respectarea lor sunt strâns legate de organizarea vieţii politice şi de...

Drepturile Omului si Mecanismele Europene de Protectie a Drepturilor Omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Teorii asupra originii, caracterului si fundamentului proprietatii

INTRODUCERE L’ésprit de propriété double la force de l’homme Voltaire Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă...

Dreptul de Proprietate Privată

INTRODUCERE Conceptul de proprietate l-a însoţit pe om încă din geneza civilizaţiei, sub acea formă primitivă de stăpânire de atunci, el fiind...

Ordinea Constitutionala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Ordinea constitutionala este impusa si mentinuta de legea fundamentala , respectiv de Constitutie si de întregul sistem juridic national supus...

Ai nevoie de altceva?