Drept constituțional

+ Curs 1

• Dreptul Constitutional ca ramura de drept

Aparitia disciplinei dreptului constitutional

In procesul aparitiei si dezvoltarii dreptului constitutional la sfarsitul sec. al XVII-lea dupa ce curentul revolutionar dezlantuit in 1789 a dus la elaborarea primelor constitutii scrise pe continentul european. Pentru prima data instituirea unor catedre universitare avand ca obiect studiul constitutiei a fost preconizata in Franta in anul 1791, dar conceptul de drept constitutional este de origine italiana.

Prima catedră purtând denumirea de drept constituţional a fost creată la Ferrara, în anul 1797, sub conducerea lui Giuseppe Compagnoni di Luzo. Tot un italian, Pellegrino Rossi a fost primul titular al unei catedre de drept constituţional în Franţa, înfiinţată la Paris în anul 1834.

Prima catedra de drept constitutional apare in Italia la Ferrara in 1796, iar apoi in Franta in 1834. Catedra de drept constitutional creata la Paris in 1834 a functionat sub aceasta titulatura pana in 1852, cand in urma loviturii de stat a lui Ludovic Napoleon a fost desfiintata, dar a fost reinfiintata dupa instaurarea celei de-a treia republici.

Titulatura de drept constitutional s-a manifestat pana la inceputul celei de-a doua jumatati a secolului trecut, cand a fost inlocuita cu cea de drept constitutional si institutii politice. Termenul de drept constitutional s-a raspandit in restul Europei odata cu elaborarea diferitelor constitutii scrise in state precum : Germania, Austria, Rusia unde termenul de drept constitutional a fost inlocuit mai apoi cu cel de drept de stat.

• Aparitia si dezvoltarea disciplinei de drept constitutional in Romania

In Tarile Romane s-a predat ca si in Franta elemente de drept constitutional si elemente de drept administrativ reunite sub denumirea de drept public. Primul curs de drept public a fost tinut in limba franceza la Academia mihaileana din Iasi in 1837. Mai tarziu dupa infiintarea Universitatii din Iasi, Simion Barnutiu a predat dreptul public al romanilor. De asemenea la Facultatea de la Cluj sau la Academia de la Sibiu s-au predat drept public sau stiinte de stat.

În România, dreptul constituţional a fost inclus iniţial în programa facultăţilor de drept împreună cu dreptul administrativ, sub denumirea de drept public. În anul 1864, profesorul A. Codrescu îşi intitulează deja cursul cu denumirea "Dreptul constituţional" (1864), iar în anul 1881, la Brăila apare lucrarea cu numele "Elemente de drept constituţional", scrisă de Christodul J. Suliotis. Conceptul de dreptul constituţional s-a cristalizat însă definitiv prin predarea şi publicarea la Facultatea de Drept din Iaşi a cursului de drept constituţional al profesorului Constantin Stere (1910) şi apoi la Facultatea de Drept din Bucureşti a cursului de drept constituţional al profesorului Constantin G. Dissescu

Notiunea de drept constitutional apare foarte curand astfel in 1864, Alexandru Codrescu publica un curs sub denumirea de drept constitutional iar in 1881 la Braila, Cristian Suriotis isi publica cursul intitulat elemente de drept constitutional. Incetatenirea conceptului de drept constitutional se considera insa odata cu predarea si publicarea la Facultatea de drept din Iasi a cursului de drept constitutional al profesorului Constantin Stere in 1903 si la Facultatea de drept din Bucuresti a cursului de drept constitutional al profesorului Constantin Direscu in 1915.

Intre cele doua razboaie mondiale disciplina dreptului constitutional a fost definitiv consacrata in facultatea de drept din tara noastra. Astfel au fost publicate cursuri valoroase ale unor redutabili profesori printre care se numara :

- George Alexandru - Drept constitutional, Bucuresti 1926

- Paul Negulescu – Curs de drept constitutional roman, 1927

- Ion Vantu – Curs de drept constitutional

- Constantin Rarincescu – Bucuresti 1945-1947

- Ion Gruia – Curs de drept constitutional, Bucuresti 1947.

Dupa instaurarea dictaturii comuniste in tara noastra, notiunea de drept constitutional a fost parasita un timp si inlocuita cu denumirea de drept de stat. S-a considerat ca denumirea de drept de stat prezinta un cadru mai potrivit de expunere a problemelor legate de constitutie permitand cercetarea lor nu numai prin prisma prevederilor acesteia ci si a celor cuprinse in alte izvoare de drept.

Denumirea discipline drept de stat nu incorpora in sfera ei de cercetare toate normele juridice privitoare la raporturile sociale ce se nasc in procesul organizarii si functionarii organelor administratiei publice si a instantelor judecatoresti. Dupa cativa ani s-a revenit la denumirea de drept constitutional. Dupa 22 decembrie 1989, denumirea data acestei discipline in programele facultatilor de drept din Romania este de drept constitutional si institutii politice.

• Dreptul constitutional ramura fundamentala a sistemului de drept

Sistemul dreptului romanesc se prezinta ca un ansamblu de norme juridice cuprinzand mai multe ramuri de drept precum : drept constitutional, drept civil, drept penal, drept administrativ, drept financiar etc. Ramurile de drept reprezinta o grupare de norme juridice legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare si in subsidiar, prin unitatea de metoda folosita in reglementarea relatiilor sociale respective.

Ca ramura de drept, dreptul constitutional reprezinta o totalitate de norme si institutii juridice care au ca obiect reglementarea reporturilor sociale care iau nastere in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat. Ca factor structurant in sistemul dreptului, dreptul constitutional, guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dreptului. Dreptul constitutional se constituie ca factor structurant al intregului sistem de drept, deoarece izvorul formal principal al dreptului constitutional este Constitutia, act politic si juridic fundamental al tarii. Constitutia aflandu-se la varful sistemului actelor juridice implica strica si neconditionata conformitate a tuturor normelor ce alcatuiesc toate celelate ramuri ale dreptului cu normele dreptului constitutional.

Normele cuprinse in Constitutie abroga ori modifica implicit normele cuprinse in celelalte acte normative, daca si in masura in care acestea contravin depozitilor legii fundamentale. Conform tuturor normelor ce alcatuiesc toate celelate ramuri de drept cu normele dreptului constitutional care nu vizeaza numai continutul celorlalte acte normative ci si activitatea de aplicare a normelor constitutiei prin acte individuale si masuri concrete care de asemenea trebuie sa fie conforme cu dispozitiile legii fundamentale.

Sunt numeroase imprejurari cand emiterea unor acte individuale si stabilirea unor masuri concrete poate fi facuta pe baza si in legatura directa cu o anumita dispozitie a constitutiei. De exemplu articolul 23, aliniat 3 al constitutiei stabileste ca nicio persoana nu poate fi retinuta mai mult de 24 de ore, iar arestarea poate fi facuta, in temeiul unui mandat emis de magistrat si pentru o durata de cel mult 30 de zile.

Dreptul constitutional ca ramura a sistemului de drept, reprezinta la randul sau un sistem de norme si institutii juridice care in raport cu sistemul dreptului apare ca subsistem al acestuia, ca parte a intregului.