Drept Constituțional

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 129 în total
Cuvinte : 67799
Mărime: 193.63KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dinescu Georgescu

Cuprins

Capitolul.I Statul din punct de vedere sociologic 22

Secţiunea 1.Teritoriul 23

§1. Noţiunea de teritoriu 23

§2. Funcţiile teritoriului 24

§3. Delimitarea teritoriului 27

§4. Inalienabilitatea teritoriului 28

§5. Divizibilitate/indivizibilitate a teritoriului 30

§6. Entităţile teritoriale nonstatale 31

Secţiunea a 2-a. Populaţia şi naţiunea. 33

§1. Noţiunea de «populaţie» 34

§2. Naţiunea 34

§3. Dialectica stat-naţiune 36

Secţiunea a 3-a. Puterea organizată, guvernământul 39

§1. Instituţionalizarea puterii politice 40

§2. Legitimarea puterii statale 42

§3. Monopolul constrângerii 43

§4. Alte trăsături ale puterii statale democratice 44

Secţiunea a 4-a. Ordinea socială 46

§1. Elementele formale ale scopului social 46

§2. Societatea ca scop în sine: totalitarismul 49

§3. Liberalismul 55

Capitolul II. Statul din punct de vedere juridic 61

Secţiunea 1. Specificitatea viziunii juridice 61

Secţiunea a 2-a. Personalitatea juridică a statului 61

§1. Noţiunea de «personalitate juridică» 61

§2. Noţiunea de «persoană juridică» 62

§3. Specificitatea statului ca subiect de drept 63

Secţiunea a 3-a. Suveranitatea statului 65

§ 1. Noţiunea de «suveranitate a statului» 65

§2. Titularul suveranităţii 68

§3. Conţinutul suveranităţii 75

§4. Modalităţile de exercitare a suveranităţii 81

§5. Modalităţile de exercitare a suveranităţii democratice 91

Secţiunea a 4-a. Formele de stat şi uniunile de state 101

§1. Statul unitar 101

§2. Statul federa 112

§3. Uniunile de state 126

Extras din document

Actorii vieţii politice

Viaţa politică este o arenă în care mai mulţi luptători, mai mulţi actori se înfruntă pentru a obţine nu doar exerciţiul formal al puterilor publice, ci şi controlul indirect asupra determinării scopului social şi mijloacelor de realizare a acestuia. Desigur că această lucrare nu poate să ofere o perspectivă exhaustivă asupra acestor actori. Dar ea va încerca să fie cât mai cuprinzătoare, studiind, în această calitate, statul şi dife¬ritele elemente ale societăţii civile ce pot fi văzute ca instituţii politice: partidele poli¬tice, grupurile de presiune, mass-media, grupurile primare de identificare, cum ar fi rasele, etniile, grupurile religioase, lingvistice şi minorităţile naţionale.

Statul

Statul poate fi analizat din trei perspective distincte, dar complementare: filoso¬fică, sociologică şi juridică. Perspectiva filosofică asupra statului, pe care am abor¬dat-o în primele două variante ale cursului nostru de drept constituţional şi instituţii politice (1995, 1997), o vom eluda de data aceasta, dată fiind apariţia manualului nostru de teorie generală a dreptului (D.C Dănişor, I. Dogaru, Gh. Dănişor, Teoria Generală a Dreptului, Ed. C.H. Beck, 2006) şi care plasează într-un context mai adecvat această problematică. Ne vom rezuma deci, în această nouă variantă de abor¬dare a dreptului constituţional şi instituţiilor politice, la a prezenta statul din punctul de vedere al elementelor faptice care îl constituie şi la a arăta care este perspectiva juristului asupra realităţii puterii politice instituţionalizate şi legitimate.

CAPITOLUL I. STATUL DIN PUNCT DE VEDERE SOCIOLOGIC

Viziunea sociologică asupra statului porneşte de la elementele sale constitutive, elemente faptice, ce se relevă primei priviri, chiar dacă înţelegerea lor exactă presupune, apoi, utilizarea unor concepte filozofice şi juridice. Aceste elemente sunt: 1. teritoriul, 2. populaţia, 3. o putere organizată ce dirijează grupul, 4. o ordine socială, economică, politică şi juridică pe care puterea şi-o propune ca scop. Pornind de la aceste elemente, statul poate fi definit ca „un grup uman, fixat pe un teritoriu deter¬minat şi în care ordinea socială, politică şi juridică, orientată către un bine comun, este stabilită şi menţinută de o autoritate dotată cu putere de constrângere" (A. Hauriou, J. Gicquel, P. Gelard, 1975, p. 75). Statul există, deci, doar când cele patru elemente menţionate sunt reunite. Lipsa unuia dintre ele duce, în principiu, la inexistenţa statului, deşi au fost cazuri când au fost recunoscute state care nu mai aveau teritoriu. Ponderea pe care fiecare element o are în configurarea statului poate diferi de la o epocă la alta sau de la o cultură la alta.

Astfel, ponderea teritoriului, ca element constitutiv, este mai evidentă în epoca feudală sau în faza de formare a statelor naţionale decât astăzi, este mai accentuată în Europa orientală actuală decât în cea occidentală sau mai puţin importantă în statele musulmane decât în cele creştine. Ordinea socială este cel mai important dintre aceste elemente constitutive, deşi ea pare cea mai lipsită de consistenţă dintre ele¬mentele constitutive ale statului. Importanţa ei se arată clar în perioadele de tranziţie revoluţionară de la un regim la altul, când statul este altul, deşi teritoriul, populaţia şi monopolul constrângerii nu suferă schimbări, ceea ce se schimbă fiind doar scopul social, adică tipul de ordine socială, economică, politică şi juridică pe care puterea publică şi-1 propune ca scop.

SECŢIUNEA 1. TERITORIUL

§1. Noţiunea de teritoriu

Statul este, potrivit expresiei lui M. Hauriou, o corporaţie pe baze teritoriale. Aceasta înseamnă că dacă pot exista teritorii fără stat, teritorii fără «stăpân», cum ar fi Antarctica sau corpurile cereşti, care în virtutea unor tratate între state nu pot face obiectul unei aproprieri de către acestea, în schimb nu pot exista state fără teritoriu. Chiar dacă au existat cazuri de recunoaştere a unor state care în mod real nu mai aveau teritoriu, cum a fost cazul Poloniei după războiul din 1914-1919, această recunoaştere are o valoare relativă şi mai mult simbolică, căci guvernele aflate în exil nu pot să exercite în fond competenţele esenţiale ale statului, căci nu mai au niciun control real asupra populaţiei în limitele teritoriului naţional.

Totuşi problema aceasta nu este nici pe departe aşa de clară cum pare. În primul rând, există organizaţii constituite pe fundamente culturale şi politice, cum ar fi islamul, catolicismul, sionismul, francmasoneria, care au realizat funcţii esenţiale ale statului chiar în lipsa unui teritoriu sau în pofida divizării acestuia între mai multe state. Acestea nu sunt caracterizate în mod normal ca state, tocmai datorită centrării acestei noţiuni pe cea de teritoriu. Dar funcţia esenţială a statului nu este apărarea teritoriului, deşi importanţa acestuia este de netăgăduit, ci crearea dreptului şi apli¬carea acestuia, la nevoie, prin constrângere. Or comunităţi neteritoriale sau transte-ritoriale au avut sau chiar au această capacitate. Astfel, Biserica catolică a exercitat funcţii statale, chiar dacă teritoriul nu era elementul central al organizării ei, cum de altfel nu este nici astăzi, chiar dacă Vaticanul poate fi asimilat până la un punct unui teritoriu. Islamul continuă şi astăzi să creeze reguli juridice în concurenţă cu statele, aplicabile întregii comunităţi a credincioşilor, chiar dacă aceştia sunt cuprinşi în state diferite. Sunt dovezi că uneori coeziunea «culturală» a grupului poate fi mai puternică sau mai importantă decât coeziunea lui «teritorială». De altfel privilegierea unei viziuni neteritoriale asupra coeziunii unui grup social, coeziune care este baza creării dreptului şi baza oricărei constrângeri, face ca, astăzi, în Europa occidentală teritoriul să piardă din importanţa tradiţională, avantajate fiind elemente subiective ca bază a grupului şi a puterii de normare şi aplicare a dreptului, ceea ce conduce la o organizare supranaţională ce realizează funcţii esenţialmente statale: creează un drept propriu, acordă cetăţenie proprie, emite monedă etc. Teritoriul devine aici secundar faţă de valorile culturale comune statelor UE: valoarea acordată individului, libertăţii, prosperităţii, egalităţii etc. Convergenţa culturală prevalează în faţa divergenţei teri¬toriale sau etnice.

Preview document

Drept Constituțional - Pagina 1
Drept Constituțional - Pagina 2
Drept Constituțional - Pagina 3
Drept Constituțional - Pagina 4
Drept Constituțional - Pagina 5
Drept Constituțional - Pagina 6
Drept Constituțional - Pagina 7
Drept Constituțional - Pagina 8
Drept Constituțional - Pagina 9
Drept Constituțional - Pagina 10
Drept Constituțional - Pagina 11
Drept Constituțional - Pagina 12
Drept Constituțional - Pagina 13
Drept Constituțional - Pagina 14
Drept Constituțional - Pagina 15
Drept Constituțional - Pagina 16
Drept Constituțional - Pagina 17
Drept Constituțional - Pagina 18
Drept Constituțional - Pagina 19
Drept Constituțional - Pagina 20
Drept Constituțional - Pagina 21
Drept Constituțional - Pagina 22
Drept Constituțional - Pagina 23
Drept Constituțional - Pagina 24
Drept Constituțional - Pagina 25
Drept Constituțional - Pagina 26
Drept Constituțional - Pagina 27
Drept Constituțional - Pagina 28
Drept Constituțional - Pagina 29
Drept Constituțional - Pagina 30
Drept Constituțional - Pagina 31
Drept Constituțional - Pagina 32
Drept Constituțional - Pagina 33
Drept Constituțional - Pagina 34
Drept Constituțional - Pagina 35
Drept Constituțional - Pagina 36
Drept Constituțional - Pagina 37
Drept Constituțional - Pagina 38
Drept Constituțional - Pagina 39
Drept Constituțional - Pagina 40
Drept Constituțional - Pagina 41
Drept Constituțional - Pagina 42
Drept Constituțional - Pagina 43
Drept Constituțional - Pagina 44
Drept Constituțional - Pagina 45
Drept Constituțional - Pagina 46
Drept Constituțional - Pagina 47
Drept Constituțional - Pagina 48
Drept Constituțional - Pagina 49
Drept Constituțional - Pagina 50
Drept Constituțional - Pagina 51
Drept Constituțional - Pagina 52
Drept Constituțional - Pagina 53
Drept Constituțional - Pagina 54
Drept Constituțional - Pagina 55
Drept Constituțional - Pagina 56
Drept Constituțional - Pagina 57
Drept Constituțional - Pagina 58
Drept Constituțional - Pagina 59
Drept Constituțional - Pagina 60
Drept Constituțional - Pagina 61
Drept Constituțional - Pagina 62
Drept Constituțional - Pagina 63
Drept Constituțional - Pagina 64
Drept Constituțional - Pagina 65
Drept Constituțional - Pagina 66
Drept Constituțional - Pagina 67
Drept Constituțional - Pagina 68
Drept Constituțional - Pagina 69
Drept Constituțional - Pagina 70
Drept Constituțional - Pagina 71
Drept Constituțional - Pagina 72
Drept Constituțional - Pagina 73
Drept Constituțional - Pagina 74
Drept Constituțional - Pagina 75
Drept Constituțional - Pagina 76
Drept Constituțional - Pagina 77
Drept Constituțional - Pagina 78
Drept Constituțional - Pagina 79
Drept Constituțional - Pagina 80
Drept Constituțional - Pagina 81
Drept Constituțional - Pagina 82
Drept Constituțional - Pagina 83
Drept Constituțional - Pagina 84
Drept Constituțional - Pagina 85
Drept Constituțional - Pagina 86
Drept Constituțional - Pagina 87
Drept Constituțional - Pagina 88
Drept Constituțional - Pagina 89
Drept Constituțional - Pagina 90
Drept Constituțional - Pagina 91
Drept Constituțional - Pagina 92
Drept Constituțional - Pagina 93
Drept Constituțional - Pagina 94
Drept Constituțional - Pagina 95
Drept Constituțional - Pagina 96
Drept Constituțional - Pagina 97
Drept Constituțional - Pagina 98
Drept Constituțional - Pagina 99
Drept Constituțional - Pagina 100
Drept Constituțional - Pagina 101
Drept Constituțional - Pagina 102
Drept Constituțional - Pagina 103
Drept Constituțional - Pagina 104
Drept Constituțional - Pagina 105
Drept Constituțional - Pagina 106
Drept Constituțional - Pagina 107
Drept Constituțional - Pagina 108
Drept Constituțional - Pagina 109
Drept Constituțional - Pagina 110
Drept Constituțional - Pagina 111
Drept Constituțional - Pagina 112
Drept Constituțional - Pagina 113
Drept Constituțional - Pagina 114
Drept Constituțional - Pagina 115
Drept Constituțional - Pagina 116
Drept Constituțional - Pagina 117
Drept Constituțional - Pagina 118
Drept Constituțional - Pagina 119
Drept Constituțional - Pagina 120
Drept Constituțional - Pagina 121
Drept Constituțional - Pagina 122
Drept Constituțional - Pagina 123
Drept Constituțional - Pagina 124
Drept Constituțional - Pagina 125
Drept Constituțional - Pagina 126
Drept Constituțional - Pagina 127
Drept Constituțional - Pagina 128
Drept Constituțional - Pagina 129

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Zone Supuse Jurisdictiei Nationale in Dreptul Marii

INTRODUCERE Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsoluri şi spaţiul aerian aflat...

Teritoriul de Stat in Dreptul International Public si Frontiera de Stat a Romaniei

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat Teritoriul, împreună cu...

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Supremația Constituției

Capitolul I. Teoria Constituţiei Constituţia, ca lege fundamentală a statului, reprezintă izvorul juridic al dreptului constituţional. Ea stă la...

Ordinea Constitutionala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Ordinea constitutionala este impusa si mentinuta de legea fundamentala , respectiv de Constitutie si de întregul sistem juridic national supus...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Ideologia Liberală

1. Introducere Liberalismul este frecvent cunoscut şi drept idealism. Originile acestuia trebuie căutate în gândirea politică europeană modernă,...

Drept International Public - Suveranitatea

Dezvoltarea ideii de suveranitate Evoluţia dreptului internaţional are la bază un set de principii şi reglementari ce s-au dezvoltat concomitent...

Ai nevoie de altceva?