Drept constituțional

Partea I

Notiunea. Teoria constitutiei.

Teoria statului

Capitolul I

Dreptul constitutional ca stiintă

în sistemul stiintelor juridice

Sectiunea 1

Notiunea de drept constitutional.

Obiect si metode de cercetare

Conceptul notiunii de drept constitutional, ca ramură de

drept distinctă, studiază totalitatea normelor juridice, al căror

obiect principal îl constituie reglementarea organizării politice

a diferitelor state si care se deosebesc de cele care apartin altor

ramuri de drept. Notiunea de drept constitutional, este utilizată

si pentru a desemna o anumită disciplină stiintifică care

cercetează prin metode proprii, normele dreptului

constitutional. Asadar, dreptul constitutional studiază norme

juridice constituite într-o ramură distinctă a dreptului,

raporturile juridice care se nasc în procesul de aplicare a

acestor norme si caută să stabilească legitătile obiective care

stau la baza dezvoltării fenomenelor juridice care-i sunt

specifice.

În doctrina dreptului constitutional, specialistii studiază

aceste fenomene specifice functie de metoda exegetică, metoda

analitico-sintetică si metoda complexă.

Sectiunea 2

Izvoarele dreptului constitutional

Forma dreptului mai este denumită în stiintele juridice si

izvor de drept. Principalele forme sunt obiceiul juridic sau

cutuma, practica judiciară sau precedentul judiciar si actul

normativ.

§ 1. Izvoare doctrinale

Revolutia burgheză din Franta din 1789 a determinat

reglementări constitutionale vizând organizarea si functionarea

statului cu un profund caracter democratic, limitând puterea

monarhului si garantând drepturile cetătenesti si anumite

libertăti. Această conceptie a fost înscrisă în Declaratia

franceză a drepturilor omului si cetăteanului de după

Revolutie, din 1791.

Constitutiile ulterioare ale Frantei au consacrat în mod

expres, principiul separatiei puterilor în stat pentru definirea

tipului de regim politic caracteristic acestei tări.

În Anglia, prima constitutie burgheză a fost formată din

obiceiuri si anumite acte scrise, acte care puteau fi modificate

prin legi ordinare. La baza primei constitutii burgheze din

Anglia au stat lucrări de referintă în istorie în general si în

stiinta dreptului constitutional comparat în special, cum sunt:

Magna Charta Libertatum, Petitia Drepturilor, Habeas Corpus

si Bill-ul drepturilor.

Rezultat al unui îndelungat proces istoric, pe parcursul

căruia institutiile statului englez s-au dezvoltat în contextul

unor confruntări de interese economice si sociale încheiate în

majoritatea cazurilor prin solutii echilibrate, Constitutia

Angliei are prin excelentă, un caracter pragmatic, consacrând

regimul politic parlamentar.

În Statele Unite ale Americii, în anul 1787 a fost adoptată

Constitutia de la Philadelphia, în urma Confederatiei formate

din anumite state, în anul 1781, constitutie care, întăreste

puterea executivă, sustrăgând-o controlului puterii legiuitoare.

Acest sistem politic a intrat în istorie sub denumirea de

regim politic prezidential.

§ 2. Izvoarele legislative

Analizând izvoarele legislative ale dreptului

constitutional este de precizat că, o normă de conduită socială

nu devine normă juridică cu putere obligatorie, decât dacă este

stabilită cu respectarea anumitor forme, întrucât nu orice normă

de conduită socială este sanctionată prin forta de constrângere a

statului, ci numai aceea pe care organele statului o consacră sau

o sanctionează într-o formă anume.