Drept Constitutional

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Drept Constitutional.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 147 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

TITLUL I : Evolutia constitutionala a României moderne

Capitolul I Începuturile vietii constitutionale în statele române

Sectiunea I Primele acte de organizare politica din statele române.

Regulamentele Organice

Constitutia în România a aparut mult mai târziu decât constitutiile din tarile europene din vest, cu toate ca aparitia ei a fost determinata de aceleasi cauze care au determinat si aparitia constitutiilor în restul statelor europene.Aceasta întârziere se explica prin faptul ca dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala a inceput in România mai târziu datorita dominatiei Imperiului Otoman. Însa, înca din perioada în care statele românesti se aflau sub influenta marilor puteri vecine s-au cunoscut anumite acte si proclamatii ale reprezentantilor românilor, a intelectualilor, conducatorilor sau a revolutionarilor din cele trei state românesti .

Cele mai vechi acte de organizare politica ale tarilor române dateaza din secolul al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea. Elemente de organizare politica se regasesc în Asezamintele lui Constantin Mavrocordat, din 1740 si 1743, si în "Pravilniceasca condica" tiparita în 1780 de catre Alexandru Ipsilanti. Norme juridice importante se întâlnesc si în Codul civil al lui Scarlat Calimah din 1817 si Legiuirea Caragea din 1818. Aceste din urma reglementari vizau, însa, mai ales raporturile de drept privat. Pe planul organizarii politice sunt de semnalat si o serie de Memorii elaborate de reprezentanti ai boierimii, care propuneau reforme politice sau chiar programe de organizare politica a statului. Asemenea Memorii au fost adresate Rusiei si Austriei în 1721, iar în 1771, supuse atentiei împaratesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Se avea în vedere în special emanciparea deplina a Principatelor de sub dominatia Portii Otomane. În Transilvania, în 1791, din initiativa unor episcopi români, este adresata împaratului Leopold al II-lea al Austriei cunoscuta petitie denumita „Supplex Libellus Valachorum”, prin care se revendica egalitatea natiunii române din punct de vedere politic, cu populatia de alte nationalitati existenta în Transilvania.

O importanta deosebita o are Programul de reforme elaborat de Tudor Vladimirescu, în 1821. Remarcabil este si Memoriul "Carvunarilor" din 13 septembrie 1822, pe care A. D. Xenopol l-a calificat ca fiind "cea dintâi întrupare a unei gândiri constitutionale în Tarile Române" si "cea dintâi manifestare politica a cugetarii liberale ". Nicolae Iorga considera, la rândul sau, ca ideile cuprinse în Constitutia "Carvunarilor" au contribuit la "regenerarea noastra nationala". O opinie pozitiva cu privire la acest important document emite si Dumitru Barnoschi, care estimeaza ca "originile vietii de stat moderne democratice se încheaga la noi în Constitutia moldoveneasca de la 13 septembrie 1822". Desi Memoriul "Carvunarilor" a fost în cele din urma înlaturat, din cauza opozitiei unei parti a boierimii, el contine o serie de idei valoroase ce au marcat dezvoltarea constitutionala ulterioara. De pilda, este de remarcat recunoasterea statutului de independenta a Moldovei, care trebuia sa devina acelasi ca pe vremea lui Bogdan, înfiintarea Sfatului obstesc (adunare reprezentativa) din care urmau sa faca parte si boierii de rang mai mic, pâna atunci înlaturati din functii importante. Proiectul mai prevedea garantarea dreptului de proprietate si principiul exproprierii pentru cauza de utilitate publica. Erau, totodata, inserate norme asemanatoare celor cuprinse în declaratia franceza de drepturi cu privire la libertatea individului, erau garantate libertatea religioasa, egalitatea tuturor la dobândirea unor slujbe publice, mentionându-se ca ocuparea functiilor trebuia sa se faca "numai dupa meritul bunelor fapte si dupa puterea vredniciei fiecaruia pentru slujba ce e sa i se încredinteze". Dovedind o conceptie novatoare, Constitutia "Carvunarilor" tindea spre restrângerea puterilor domnesti, încredintând dreptul de conducere efectiva a tarii Sfatului obstesc, organ reprezentativ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Constitutional.doc