Drept constituțional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 5461
Mărime: 32.01KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Constitutia – legea fundamentala a unui stat formata din ansamblul normelor juridice cu forta juridica suprema care reglementeaza raporturile sociale care se nasc in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii politice intr-un stat.

Institutiile politice= organele menite sa exercite puterea politica, precum si normele privitoare la aceasta exercitare.

Constitutiile sunt de doua feluri:

- scrise

- nescrise ( cutumiare)- partial scrise (C. M. Br; C. Noii Zeelande; C. Israelului)

Prima constitutie din istorie a fost aceea a Marii Britanii, care incepe la 1215 cu “MAGNA CHARTA LIBERTATUM”

Prima constitutie scrisa a fost cea americana de la 1787, de la Philadelphia, in vigoare si astazi.

Dupa 1791, urmand modelul american si statele europene si-au adoptat constitutii proprii.

Prima constitutie romaneasca a fost cea de la 1866. Au urmat constitutiile din 1923, 1938 (monarhice), constitutiile din 1948, 1952, 1968 (socialiste) si constitutia din 1991, modificata in 2003, in vigoare si astazi.

TRASATURILE UNEI CONSTITUTII

- caracter de lege, insa de lege fundamentala

- continut complex, fiind baza juridica a intregii legislatii, dar reglementeaza cu precadere puterea de stat (puterea politica/ publica)

- are forta juridica suprema

- are, de regula, forma scrisa

- se adopta proceduri solemne

- are forma sistematica si o stabilitate deosebita

- stă la baza uni întreg curent de gândire, apărut în perioada iluministă

IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUŢIONAL ROMAN

Izvorul de drept este forma de exprimare a normei juridice. Prin urmare, izvoarele dreptului constitutional reprezinta formele de exprimare, de exteriorizare ale normelor constitutionale.

Sunt izvoare ale dreptului constitutional romanesc:

1.CONSTITUTIA SI LEGILE DE MODIFICARE ALE CONSTITUTIEI

NOTA.:Parlamentul Romaniei adopta 3 categorii de legi:

- constitutionale

- organice

- ordinare

Cele 3 categorii de legi se diferentiaza in functie de importanta si de modul in care sunt votate in Parlament.

In dreptul constitutional se utilizeaza 4 categorii de majoritati:

- majoritatea calificata – se numeste astfel pentru ca este precizata (calificata) de lege; sunt majoritati calificate de doua treimi din numarul total, ¾ din nr total etc. In acest sens, legile constitutionale, adica acelea de modificare a Constitutiei se voteaza cu majoritate calificata de 2/3.

- Majoritatea absoluta – jumatate + unu din nr total; cu majoritatea absoluta se voteaza legile organice, cele care reglementeaza cele mai importante domenii de activitate.

- Majoritatea simpla – jumatate + unu din cei prezenti, daca cei prezenti sunt macar jumatate + 1 din nr total. Cu majoritatea simpla se adopta legile ordinare (reglementeaza celelalte domenii de activitate).

- In dreptul anglo-american se utilizeaza si majoritatea relativa, care este o majoritate de tip comparativ de tipul “cel mai mult dintre”, dar fara conditia lui “jumatate +1”.

2.LEGILE ORGANICE SI ORDINARE care se refera la probleme de drept constitutional, sunt izvoare ale acestuia.

3.ORDONANTELE DE GUVERN

NOTA: - sunt acte legislative delegate: in situatii exceptionale sau in perioadele in care Parlamentul nu se afla in activitate, Guvernului i se delegă dreptul de a adopta acte normative cu putere de lege numite ordonanţe.

4.REGULAMENTELE PARLAMENTULUI

-sunt 3 reguli de functionare a Parlamentului:

-> regulile de functionare a Senatului

-> regulile de functionare a Camerei Deputatilor

-> regulile sedintelor comune ale celor 2 camere.

5.JURISPRUDENTA CURTII CONSTITUTIONALE

-multe dintre deciziile C.C. sunt considerate izvoare ale dreptului constitutional.

6.TRATATELE INTERNATIONALE

Pot fi izvoare daca:

-cuprind prevederi referitoare la dreptul constitutional

- daca sunt licite

- daca au fost ratificate de statul român.

Nu sunt izvoare ale dr. constituţional românesc nici hotărârile de guvern, nici cutumele (obiceiurile constitutionale), deşi nu respingem posibilitatea apariţiei unor cutume şi în dreptul constituţional românesc.

ADOPTAREA CONSTITUTIEI

-proces complex, care cuprinde 3 elemente: initiativa adoptarii, procedura de adoptare si organul care adopta (putere constituanta/ adunare constituanta)

1.INITIATIVA adoptarii unei Constitutii revine acelui organ care in ierarhia puterii politice se afla in varf (detine o perspectiva mai ampla).

2.PROCEDURILE DE ADOPTARE sunt intotdeauna solemne.

3.PUTEREA CONSTITUANTĂ este diferiă după caz, astfel:

Când nu există o Constituţie anterioară (în cazul statelor recent înfiinţate, cazul statelor recent eliberate de sub ocupaţie, cazul statelor ieşite recent dintr-o revoluţie politică), puterea constituantă se numeşte originară şi, de regulă, este formată din puterea politică provizorie a momentului. Când există o Constituţie care prevede explicit organul care poate să adopte o nouă Constituţie, aceasta se numeşte putere constituantă instituită.

În funcţie de modul în care au fost adoptate, Constitutiile se clasifică astfel:

- constitutie acordată (CHARTA CONCEDATĂ) – tip de Constituţie rudimentară şi nedemocratică, adoptată de rege, respectiv monarh, în calitatea lui de suveran absolut şi dăruită apoi „poporului” (Franta 1814, Japonia 1889).

- Constitutia-statut – varianta perfecţionată a C. acordate; este adoptată tot de rege, însă formal, regele o supune votului popular (referendum) (ex. Carol II 1938).

- Constitutia-pact – o Constitutie-contract incheiata intre popor reprezentat prin Parlament şi rege. A fost folosită în 2 cazuri: în Marea Britanie a fost modalitatea de a soluţiona paşnicv revolte populare (partea scrisă a C. britanice este tocmai o suită de astfel de contracte încheiate de regi şi popor). Al doilea caz- au fost folosite de statele care au adus pe tron principi străini (Belgia, România).

- Constitutia-conventie – este Constituţia de tip american – puterea constituantă se numeşte convenţie şi este special aleasă in acest scop.

- Constituţia parlamentară – varianta europeană a C. americane în care Parlamentul primeşte şi calitatea de adunare constituantă, adoptând Constituţia cu majoritate calificată de 2/3. Dupa al II-lea RM, statele europene şi-au confirmat Constituţiile şi prin referendum.

În România, după abolirea regimului socialist, puterea provizorie a organizat alegerea unui Parlament cu un mandat redus de 2 ani, investit cu calitatea de adunare constituantă. În noiembrie 1991, această adunare constituantă a votat noua Constituţie cu majoritate calificată de 2/3 şi după 30 de zile, prin vot, a fost confirmată de către popor.

Preview document

Drept constituțional - Pagina 1
Drept constituțional - Pagina 2
Drept constituțional - Pagina 3
Drept constituțional - Pagina 4
Drept constituțional - Pagina 5
Drept constituțional - Pagina 6
Drept constituțional - Pagina 7
Drept constituțional - Pagina 8
Drept constituțional - Pagina 9
Drept constituțional - Pagina 10
Drept constituțional - Pagina 11
Drept constituțional - Pagina 12
Drept constituțional - Pagina 13
Drept constituțional - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constituțional și Instituții Politice

În cadrul sistemului dreptului românesc , disciplina “Drept constitutional si institutii politice “ face parte din ramura dreptului public....

Drept Constituțional

Capitolul I. Locul dreptului constitutional în sistemul de drept Sectiunea 1. Sistemul dreptului. Nimeni nu poate spune exact când si în ce...

Drept constituțional

Daca omul nu poate trai decat in societate, daca prin insasi natura fapturii sale el este sortit sa-si impleteasca puterile sale de viata cu...

Sinteze drept constituțional

1. Originea dreptului În orice colectivitate umana, indiferent care ar fi stadiul de dezvoltare al acesteia sau marimea populatiei sunt necesare...

Drept constituțional și instituții publice

TEORIA CONSTITUTIEI 1.1. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. PREMISELE APARITIEI CONSTITUTIONALISMULUI Cuvântul „constitutie” îsi are originea în...

Te-ar putea interesa și

Drept constituțional și instituții publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Supremația Constituției

Capitolul I. Teoria Constituţiei Constituţia, ca lege fundamentală a statului, reprezintă izvorul juridic al dreptului constituţional. Ea stă la...

Partidele politice - principalii pioni ai exercițiului puterii

Introducere Relația popor - putere politică- stat - putere de stat are nu doar un caracter simbolic ci și unul juridic deoarece raporturile...

Dreptul Constituțional

Introducere Ramura principală a dreptului este dreptul constituţional care prin normele sale consacră şi ocroteşte cele mai importante valori...

Definiția dreptului constituțional

Aparitia disciplinei de drept constitutional Notiunea de „drept constitutional” a aparut la sfarsitul secolului al XVIII-lea, dupa ce curentul...

Drept constituțional - suport de curs

Drept Constitutional – Curs 1 Dreptul constitutional reprezinta acea ramura a dreptului formata din norme juridice care reglementeaza relatiile...

Drept Constituțional

Capitolul I. Locul dreptului constitutional în sistemul de drept Sectiunea 1. Sistemul dreptului. Nimeni nu poate spune exact când si în ce...

Dreptul constituțional

1.Notiunea Dreptului constitutional. Subiectii DC Dreptul constitutional este ramura de drept care este formată din normele juridice care...

Ai nevoie de altceva?