Drept Constitutional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 5461
Mărime: 32.01KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Constitutia – legea fundamentala a unui stat formata din ansamblul normelor juridice cu forta juridica suprema care reglementeaza raporturile sociale care se nasc in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii politice intr-un stat.

Institutiile politice= organele menite sa exercite puterea politica, precum si normele privitoare la aceasta exercitare.

Constitutiile sunt de doua feluri:

- scrise

- nescrise ( cutumiare)- partial scrise (C. M. Br; C. Noii Zeelande; C. Israelului)

Prima constitutie din istorie a fost aceea a Marii Britanii, care incepe la 1215 cu “MAGNA CHARTA LIBERTATUM”

Prima constitutie scrisa a fost cea americana de la 1787, de la Philadelphia, in vigoare si astazi.

Dupa 1791, urmand modelul american si statele europene si-au adoptat constitutii proprii.

Prima constitutie romaneasca a fost cea de la 1866. Au urmat constitutiile din 1923, 1938 (monarhice), constitutiile din 1948, 1952, 1968 (socialiste) si constitutia din 1991, modificata in 2003, in vigoare si astazi.

TRASATURILE UNEI CONSTITUTII

- caracter de lege, insa de lege fundamentala

- continut complex, fiind baza juridica a intregii legislatii, dar reglementeaza cu precadere puterea de stat (puterea politica/ publica)

- are forta juridica suprema

- are, de regula, forma scrisa

- se adopta proceduri solemne

- are forma sistematica si o stabilitate deosebita

- stă la baza uni întreg curent de gândire, apărut în perioada iluministă

IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUŢIONAL ROMAN

Izvorul de drept este forma de exprimare a normei juridice. Prin urmare, izvoarele dreptului constitutional reprezinta formele de exprimare, de exteriorizare ale normelor constitutionale.

Sunt izvoare ale dreptului constitutional romanesc:

1.CONSTITUTIA SI LEGILE DE MODIFICARE ALE CONSTITUTIEI

NOTA.:Parlamentul Romaniei adopta 3 categorii de legi:

- constitutionale

- organice

- ordinare

Cele 3 categorii de legi se diferentiaza in functie de importanta si de modul in care sunt votate in Parlament.

In dreptul constitutional se utilizeaza 4 categorii de majoritati:

- majoritatea calificata – se numeste astfel pentru ca este precizata (calificata) de lege; sunt majoritati calificate de doua treimi din numarul total, ¾ din nr total etc. In acest sens, legile constitutionale, adica acelea de modificare a Constitutiei se voteaza cu majoritate calificata de 2/3.

- Majoritatea absoluta – jumatate + unu din nr total; cu majoritatea absoluta se voteaza legile organice, cele care reglementeaza cele mai importante domenii de activitate.

- Majoritatea simpla – jumatate + unu din cei prezenti, daca cei prezenti sunt macar jumatate + 1 din nr total. Cu majoritatea simpla se adopta legile ordinare (reglementeaza celelalte domenii de activitate).

- In dreptul anglo-american se utilizeaza si majoritatea relativa, care este o majoritate de tip comparativ de tipul “cel mai mult dintre”, dar fara conditia lui “jumatate +1”.

2.LEGILE ORGANICE SI ORDINARE care se refera la probleme de drept constitutional, sunt izvoare ale acestuia.

3.ORDONANTELE DE GUVERN

NOTA: - sunt acte legislative delegate: in situatii exceptionale sau in perioadele in care Parlamentul nu se afla in activitate, Guvernului i se delegă dreptul de a adopta acte normative cu putere de lege numite ordonanţe.

4.REGULAMENTELE PARLAMENTULUI

-sunt 3 reguli de functionare a Parlamentului:

-> regulile de functionare a Senatului

-> regulile de functionare a Camerei Deputatilor

-> regulile sedintelor comune ale celor 2 camere.

5.JURISPRUDENTA CURTII CONSTITUTIONALE

-multe dintre deciziile C.C. sunt considerate izvoare ale dreptului constitutional.

6.TRATATELE INTERNATIONALE

Pot fi izvoare daca:

-cuprind prevederi referitoare la dreptul constitutional

- daca sunt licite

- daca au fost ratificate de statul român.

Nu sunt izvoare ale dr. constituţional românesc nici hotărârile de guvern, nici cutumele (obiceiurile constitutionale), deşi nu respingem posibilitatea apariţiei unor cutume şi în dreptul constituţional românesc.

ADOPTAREA CONSTITUTIEI

-proces complex, care cuprinde 3 elemente: initiativa adoptarii, procedura de adoptare si organul care adopta (putere constituanta/ adunare constituanta)

1.INITIATIVA adoptarii unei Constitutii revine acelui organ care in ierarhia puterii politice se afla in varf (detine o perspectiva mai ampla).

2.PROCEDURILE DE ADOPTARE sunt intotdeauna solemne.

3.PUTEREA CONSTITUANTĂ este diferiă după caz, astfel:

Când nu există o Constituţie anterioară (în cazul statelor recent înfiinţate, cazul statelor recent eliberate de sub ocupaţie, cazul statelor ieşite recent dintr-o revoluţie politică), puterea constituantă se numeşte originară şi, de regulă, este formată din puterea politică provizorie a momentului. Când există o Constituţie care prevede explicit organul care poate să adopte o nouă Constituţie, aceasta se numeşte putere constituantă instituită.

În funcţie de modul în care au fost adoptate, Constitutiile se clasifică astfel:

- constitutie acordată (CHARTA CONCEDATĂ) – tip de Constituţie rudimentară şi nedemocratică, adoptată de rege, respectiv monarh, în calitatea lui de suveran absolut şi dăruită apoi „poporului” (Franta 1814, Japonia 1889).

- Constitutia-statut – varianta perfecţionată a C. acordate; este adoptată tot de rege, însă formal, regele o supune votului popular (referendum) (ex. Carol II 1938).

- Constitutia-pact – o Constitutie-contract incheiata intre popor reprezentat prin Parlament şi rege. A fost folosită în 2 cazuri: în Marea Britanie a fost modalitatea de a soluţiona paşnicv revolte populare (partea scrisă a C. britanice este tocmai o suită de astfel de contracte încheiate de regi şi popor). Al doilea caz- au fost folosite de statele care au adus pe tron principi străini (Belgia, România).

- Constitutia-conventie – este Constituţia de tip american – puterea constituantă se numeşte convenţie şi este special aleasă in acest scop.

- Constituţia parlamentară – varianta europeană a C. americane în care Parlamentul primeşte şi calitatea de adunare constituantă, adoptând Constituţia cu majoritate calificată de 2/3. Dupa al II-lea RM, statele europene şi-au confirmat Constituţiile şi prin referendum.

În România, după abolirea regimului socialist, puterea provizorie a organizat alegerea unui Parlament cu un mandat redus de 2 ani, investit cu calitatea de adunare constituantă. În noiembrie 1991, această adunare constituantă a votat noua Constituţie cu majoritate calificată de 2/3 şi după 30 de zile, prin vot, a fost confirmată de către popor.

Preview document

Drept Constitutional - Pagina 1
Drept Constitutional - Pagina 2
Drept Constitutional - Pagina 3
Drept Constitutional - Pagina 4
Drept Constitutional - Pagina 5
Drept Constitutional - Pagina 6
Drept Constitutional - Pagina 7
Drept Constitutional - Pagina 8
Drept Constitutional - Pagina 9
Drept Constitutional - Pagina 10
Drept Constitutional - Pagina 11
Drept Constitutional - Pagina 12
Drept Constitutional - Pagina 13
Drept Constitutional - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea Magistraturii, Avocaturii, Notariatului Public si Activitatii Executorilor

Secţiunea 1. Noţiunea de justiţie. Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri, două dintre acestea fiind legate în mod direct de studiul...

Rudenia și Afinitatea

RUDENIA 1. Noţiune Rudenia este legătura juridică dintre persoanele care, prin faptul naşterii sau, după caz, al adopţiei, descind una din alta...

Contencios Administrativ

INSTITUTIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV. EVOLUTIA LEGISLATIVA SI ASPECTE DE DREPT COMPARAT. Cuvantul « contencios » utilizat in sintagma...

Drept Constituțional Comparat

I. Noţiunea de constituţie Evoluţia istorică a conceptului de constituţie Marius Balan Noţiunile incidente sferei politicii au semnificaţii...

Dreptul Muncii - Contractul Individual de Munca

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA Definiţie: Contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi...

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană a Drepturilor Omului

CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ŞI CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertaăţilor...

Drept Constitutional Comparat

Cursul 1 Teoria generală a dreptului comparat - stiintă si metodă de studiu (analiză selectivă); Dimensiunea comparativă a devenit una din...

Succesiuni

NEDEMNITAEA SUCCESORALĂ.Nedemnitatea succesorală constă în decăderea de drept a moştenitorului legal din dreptul de a moşteni,datorită faptului că...

Ai nevoie de altceva?