Drept Constituțional

Curs
9.2/10 (15 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 26053
Mărime: 88.81KB (arhivat)
Cost: Gratis
suport curs

Cuprins

Capitolul I. Locul dreptului constitutional în sistemul de drept

Sectiunea 1. Sistemul dreptului . 4

Sectiunea a 2-a. Specificitatea dreptului constitutional ca ramura a dreptului . 6

1. Obiectul si subiectele dreptului constitutional

2. Normele de drept constitutional

3. Izvoarele formale ale dreptului constitutional

4. Drept constitutional si institutii politice – stiinta si disciplina de studiu

4.1 Obiectul de studiu

4.2. Metodele de cercetare

4.3. Aparitia si dezvoltarea dreptului constitutional

Sectiunea a 3-a Dreptul constitutional – ramura principala a sistemului de drept . 11

Capitolul II. Statul

Sectiunea 1. Conceptul de stat 13

Sectiunea a 2-a Etapele formarii statului 13

Sectiunea a 3-a. Elementele statului . 14

1. Populatia

1.1. Cetatenia

1.2. Drepturile si libertatile fundamentale

1.3. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale

1.4. Îndatoririle fundamentale ale cetatenilor

1.5. Principiile constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si îndatoririlor

fundamentale ale cetatenilor români

2. Teritoriul

2.1. Notiune

2.2. Delimitarea teritoriului

2.3. Raporturile dintre stat si teritoriu

2.4. Caracterele teritoriului

3. Suveranitatea

Sectiunea a 4-a Criteriile statului . 26

1. Forma de stat

2. Forma de guvernamânt

3. Regimul politic

3.1. Determinari în clasificarea regimurilor politice

3.2. Clasificarea regimurilor politice în epoca contemporana

3.2.1 Regimurile politice pluraliste

3.2.2 Regimurile politice totalitare sau dictatoriale

3.2.3 Regimurile politice mixte

Sectiunea a 5-a Functiile statului 31

Sectiunea a 6-a Accesul cetatenilor la putere . 32

1. Dreptul de vot

1.1 Votul cenzitar

1.2. Sufragiul intelectual

1.3. Excluderea de la vot a anumitor categorii de cetateni

1.4. Votul universal

2. Alegerile libere

3. Sisteme electorale (moduri de scrutin)

3.1. Scrutinul majoritar

3.2. Reprezentarea proportionala

3.3. Sistemele mixte

3.4. Reprezentarea minoritatilor si a grupurilor de interese speciale

Capitolul III. Constitutia

Sectiunea 1. Notiunea de constitutie 39

Sectiunea a 2-a. Clasificarea constitutiilor 40

1. Constitutiile cutumiare

2. Constitutiile scrise

Sectiunea a 3-a Adoptarea, modificarea si abrogarea constitutiei 43

1. Adoptarea constitutiei

2. Modificarea constitutiei

3. Caracterul si legitimitatea constitutionala ale loviturilor de stat si ale revolutiilor

sociale

4. Încetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constitutionale si abrogarea

constitutiei

Sectiunea a 4-a Continutul constitutiei . 47

Sectiunea a 5-a Suprematia constitutiei 48

1. Conceptul de suprematie a constitutiei

2. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei

3. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei

Extras din document

Capitolul I. Locul dreptului constitutional în sistemul de drept

Sectiunea 1. Sistemul dreptului.

Nimeni nu poate spune exact când si în ce conditii a aparut dreptul. Se considera ca dreptul a aparut odata cu societatea omeneasca, privita ca ansamblu unitar, complex sistematic, de relatii între oameni, istoriceste determinate, conditie si rezultat al activitatii acestora de creare a bunurilor materiale si a valorilor spirituale necesare traiului individual si colectiv . Afirmatia este criticabila deoarece, la începuturi, societatea nu era suficient organizata pentru a raspunde tuturor nevoilor individuale si colective. Cert este însa ca societatea presupune, în primul rând, stabilirea unor relatii între indivizii care o compun, relatii ce nu se pot desfasura haotic, ci numai dupa niste reguli a caror respectare trebuie asigurata. Putem vorbi de aparitia dreptului doar atunci când societatea umana se organizeaza în stat, care, pe lânga edictarea de norme are si responsabilitatea vegherii la respectarea lor, daca este necesar utilizând toate mijloacele de care dispune. Edictarea de norme si asigurarea respectarii lor facându-se organizat si sistematic ia nastere un sistem , pe care îl putem numi sistemul dreptului.

Sistemul dreptului are urmatoarele trasaturi :

a) elementul de baza al sistemului este norma juridica;

b) este un sistem deschis, aflându-se într-un proces permanent de schimbare, pentru a tine cont de transformarile intervenite în societate, uneori chiar pentru a genera aceste transformari;

c) structura sistemului releva o serie de interactiuni între diferite componente ale sistemului, pe multiple planuri;

d) sistemul dreptului nu este reductibil la partile componente, el poate functiona doar ca ansamblu, în toata complexitatea ce-l caracterizeaza;

e) sistemul dreptului se distinge de toate celelalte sisteme în primul rând prin faptul ca asigurarea respectarii normei juridice se face, în unele cazuri, prin recurgere la forta de constrângere a statului;

f) sistemul dreptului cunoaste o ierarhie a subsistemelor, în functie de importanta relatiilor sociale reglementate si de forma pe care o îmbraca norma juridica;

g) sistemul dreptului nu are un mecanism propriu de autoreglare, el este organizat din afara sa de catre organele statului menite sa edicteze si sa faca respectata norma juridica.

Dreptul natural este dreptul inerent naturii umane, imuabil, care preexista statului si se impune acestuia în procesul edictarii de norme juridice, cuprinzând toate regulile a caror respectare asigura membrului comunitatii umane viata si statul social, respectarea demnitatii si deplina manifestare a personalitatii. Teoretizarea dreptului natural a constituit preocuparea filozofilor europeni din secolul al XVIII – lea, ca o reactie împotriva absolutismului monarhic. Dreptul natural este acelasi în toate timpurile. Limitele nu-i pot fi stabilite, asa cum oamenii de stiinta nu pot descoperi totul despre om si umanitate.

Dreptul obiectiv trebuie sa aiba ca sursa dreptul natural si desemneaza ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, alcatuind ordinea de drept, a caror respectare este asigurata, daca este cazul, prin forta de constrângere a statului. Dreptul pozitiv este dreptul obiectiv în vigoare, aplicabil.

Dreptul obiectiv este izvorul dreptului subiectiv, acea prerogativa recunoscuta individului de a avea o anumita conduita sau de a pretinde altuia sa aiba o anumita conduita, la nevoie recurgând la forta de constrângere a statului.

Cele doua mari subdiviziuni ale dreptului sunt dreptul public si dreptul privat. Distinctia dintre dreptul public si dreptul privat a constituit preocuparea juristilor din toate timpurile .

Ulpian a ales drept criteriu natura interesului urmarit: dreptul public protejeaza interesul general, în timp ce dreptul privat are în vedere interesele particulare. Determinarea sferei de cuprindere a celor doua subdiviziuni nu da o importanta mai mare intereselor generale decât celor private. O majoritate nu poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale unui singur individ, chiar daca actiunea ei ar avea în vedere un interes general.

Savigny explica necesitatea delimitarii celor doua subdiviziuni în functie de finalitatea urmarita: în dreptul public statul este scop si individul este mijloc, în timp ce în dreptul privat individul este scop si statul mijloc.

Paul Negulescu gaseste si alte diferente care justifica cele doua subdiviziuni, diferente ce pot fi considerate si caracteristici ale subdiviziunilor dreptului. Normele de drept privat sunt mai cristalizate, mai stabile decât cele de drept public, puternic influentate de egoismul de clasa, mai putin puternic decât egoismul individual, care influenteza normele de drept privat. În plus, în timp ce, în dreptul privat un act întocmit în frauda legii nu poate produce efecte juridice, în dreptul public, un act ilegal, determinat de o împrejurare exceptionala, poate produce efecte.

Ion Deleanu afirma ca, pentru delimitarea celor doua subdiviziuni, trebuie sa avem în vedere trei criterii:

a) criteriul organic – are ca temei calitatea subiectilor;

Dreptul public priveste persoanele publice, este aplicabil între raporturile dintre autoritati (stat) sau dintre autoritati si cetateni. Persoana publica creeaza dreptul si îl aplica, de regula din oficiu, înterzicând, autorizând controlând sau impunând o anumita conduita.

În dreptul privat, statul este doar un arbitru: creeaza dreptul, supravegheaza respectarea lui si, la sesizarea persoanelor private sanctioneaza actiunile ilegale.

b) criteriul interesului;

c) criteriul formal – are ca temei forma raporturilor juridice.

Dreptul public se caracterizeaza prin procdee de constrângere, mijlocul de actiune fiind actul juridic unilateral, impus de puterea statala. Partile raporului juridic se afla pe pozitii inegale.

Dreptul privat se aplica raporturilor juridice în care manifestarea de vointa este libera, de pe pozitii egale, nu impusa.

Preview document

Drept Constituțional - Pagina 1
Drept Constituțional - Pagina 2
Drept Constituțional - Pagina 3
Drept Constituțional - Pagina 4
Drept Constituțional - Pagina 5
Drept Constituțional - Pagina 6
Drept Constituțional - Pagina 7
Drept Constituțional - Pagina 8
Drept Constituțional - Pagina 9
Drept Constituțional - Pagina 10
Drept Constituțional - Pagina 11
Drept Constituțional - Pagina 12
Drept Constituțional - Pagina 13
Drept Constituțional - Pagina 14
Drept Constituțional - Pagina 15
Drept Constituțional - Pagina 16
Drept Constituțional - Pagina 17
Drept Constituțional - Pagina 18
Drept Constituțional - Pagina 19
Drept Constituțional - Pagina 20
Drept Constituțional - Pagina 21
Drept Constituțional - Pagina 22
Drept Constituțional - Pagina 23
Drept Constituțional - Pagina 24
Drept Constituțional - Pagina 25
Drept Constituțional - Pagina 26
Drept Constituțional - Pagina 27
Drept Constituțional - Pagina 28
Drept Constituțional - Pagina 29
Drept Constituțional - Pagina 30
Drept Constituțional - Pagina 31
Drept Constituțional - Pagina 32
Drept Constituțional - Pagina 33
Drept Constituțional - Pagina 34
Drept Constituțional - Pagina 35
Drept Constituțional - Pagina 36
Drept Constituțional - Pagina 37
Drept Constituțional - Pagina 38
Drept Constituțional - Pagina 39
Drept Constituțional - Pagina 40
Drept Constituțional - Pagina 41
Drept Constituțional - Pagina 42
Drept Constituțional - Pagina 43
Drept Constituțional - Pagina 44
Drept Constituțional - Pagina 45
Drept Constituțional - Pagina 46
Drept Constituțional - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constituțional

CAPITOLUL-1 Abordarea tradiţională a suveranităţii statului 1.1.Noţiunea de suveranitate 1.1.1 Statul şi suveranitatea statului Statul a fost,...

Cetățenia

Cap. 2 NOTIUNEA DE CETATENIE Organizarea concreta a statului nu se poate realiza decât în raport cu populatia si cu teritoriul. Populatia îsi...

Regimul Constituțional și Legal al Autonomiei Locale

INTRODUCERE « În perspectivă istorică , până extrem de recent, autonomia locală a reprezentat o chestiune exclusiv internă a statelor, un domeniu...

Protecția și Promovarea Drepturilor Anumitor Categorii de Persoane

INTRODUCERE Se ştie că drepturile omului se află la baza constituţionalismului, iar principalul scop al unei constituţii constă în garantarea...

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

1. Statutul Consiliului Europei Consiliul Europei, cu sediul la Strasburg, a luat naştere la 4 mai 1949 şi reuneşte toate statele Uniunii Europene...

Noțiunea și Elementele Statului

I. NOTIUNEA DE STAT Conceptul de stat este susceptibil de multiple definitii, în functie de epoca istorica luata drept reper si de pozitiile...

Sindicatele

Sindicalismul privit ca fenomen social Hubert Lagardelle, la inceputul secolului al XIX-lea, scria in lucrarea sa “Sindicalismul-nici corporatism,...

Introducere în Drept 1- An 1

DREPT Introducere in drept 1 ALEGETI RÃSPUNSUL CORECT 1) Ce cuprinde sistemul stiintelor? 2. stiinte ale naturii, stiinte despre societate,...

Ai nevoie de altceva?