Drept Constitutional

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 123 în total
Cuvinte : 62087
Mărime: 179.15KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Valerica Dabu
Facultatea de Comunicare is Relatii Publice

Extras din document

Daca omul nu poate trai decat in societate, daca prin insasi natura fapturii sale el este sortit sa-si impleteasca puterile sale de viata cu puterile de viata ale tovarasului sau, pentru ca din aceasta colaborare, dusa pana la sacrificiu, sa se faureasca maretul moment al vietii umane, societatea pretinde omului, ca o lege imanenta a existentei sale, respectarea anumitor reguli, considerate normale.

Necesitatea aparitiei si dezvoltarii regulilor sociale constituie izvorul dreptului si ratiunea sa de a fi. La inceput a fost faptul, actiunea, inactiunea si apoi a intervenit dreptul pentru a justifica si legitima ceea ce era considerat normal.

Deprinderea cu un anumit fel de viata, cu anumite reguli de conduita a facut sa se nasca in sufletul oamenilor sentimentul de dreptate care trebuie sa fie baza oricarei activitati. Acest sentiment ii determina pe oameni sa caute intotdeauna o justificare a activitatii lor, sa legitimeze actul lor, sa-l incadreze in regulile dreptului.Legitimitatea unui act il pune la adapost pe autorul acestuia de orice acuze sau remuscari.

Romanii aratau ca "Jus est ars boni et aequi" adica, dreptul este arta binelui si a echitatii.

Dar ce este dreptul? Cuvantul "drept" provine din limba latina, din cuvantul "directus" luat metaforic de la "dingo" care inseamna "drept" – orizontal sau vertical - si "de-a dreptul" adica direct in linie dreapta. Aceasta acceptiune are mai mult un sens matematic, si chiar economic, stiut fiind ca, dreapta era considerata ca drumul cel mai scurt, dintre doua puncte, deci, cel mai eficient si economicos. Ca urmare, drumul drept, cel mai scurt trebuie instituit ca o regula obligatorie pentru toti, deci sa devina normala, fiind astfel in interesul tuturor, adica al binelui acestora. Insa in limba latina, cuvantul care corespunde notiunilor de drept, dreptate si legitim este "jus" din care deriva "just" un cuvant sinonim celui de "drept".

Or romanii aratau ca, "Jus est ars boni et aequi" adica dreptul este arta binelui si a echitatii". Din aceasta definitie rezulta trei elemente esentiale pentru definirea conceptului de "drept".

Un prim element, il constituie "binele". Spunem ca "binele" se realizeaza atunci cand o activitate, actiune-inactiune, un fapt sau o stare satisface interesele unei persoane, grup de persoane, natiune (beneficiar al dreptului) adica necesitatile acestora. Se stie ca nevoile l-au format pe om ca fiinta sociala si tot acestea il fac sa existe si sa se dezvolte in continuare.

Dupa Maslaw, scara motivationala cuprinde urmatoarele niveluri ale nevoilor: a) fiziologice; b) de siguranta; c) de dragoste si apartenenta; d) de afirmare si recunoastere sociala si e) de autodepasire. Aceste nevoi determina comportamentul uman, iar satisfacerea lor la starea de "bine". Daca dreptul ar fi limitat numai la starea de "bine", atunci, aceasta stare ar obtine-o numai cel mai tare, in detrimentul celui mai slab, iar "binele" pentru cel tare ar fi insotit de raul pentru cel slab. Acceptand in acest mod simplist conceptul de "bine", inseamna a justifica, a-i da legitimitate, dreptului celui mai tare. Or "dreptul celui mai tare" s-ar apropia si de teoria selectiei naturale in care supravietuiesc numai cei puternici, situatie ce nu trebuie admisa intr-o societate civilizata.

Chiar natura a demonstrat ca selectia naturala are o serie de limite. Astfel daca in sistemul ecologic o specie devine foarte puternica si distruge complet una sau mai multe alte specii, aceasta poate produce un dezechilibru cu consecinte negative pentru intreg sistemul, uneori catastrofale, chiar si pentru specia in cauza. In natura toate speciile, elementele, se interconditioneaza, coexistand in anumite echilibre, ce se formeaza in cursul evolutiei sau involutiei. Dar echilibrul nu inseamna numai egalitate. Initial, omul desprinzandu-se de conditia de animal, a continuat cu "dreptul celui mai tare" in asigurarea starii de bine. Insa cu cat a devenit mai social, a aparut problema starii de bine a consoartei, familiei si tribului etc., ceea ce presupunea anumite limite pentru starea sa de bine, intr-un anumit "echilibru" cu a celorlalti. Spre exemplu, cel care vana animalul si apoi impartea intre el si membrii familiei in mod egal, nu a avut o evolutie mai buna decat primitivul - vanator, care dupa ce isi oprea pentru el o portie mai mare (in raport cu eforturile depuse precum si cele viitoare pentru asigurarea hranei) -, restul carnii il impartea in mod egal la membrii familiei. Mai evoluat s-a dovedit a fi fost vanatorul-primitiv care dupa ce si-a oprit o portie de vanat corespunzator mai mare, a impartit restul de carne la membrii familiei in raport de contributia acestora, la intretinerea lor. O astfel de impartire nu mai este egala, ci echitabila in raport cu criteriul participarii membrilor familiei la intretinerea acesteia.

De aceea, pentru ca ceva sa fie drept, pe langa elementul "bine" trebuie sa indeplineasca si criteriul de "echitate", in raport cu o serie de criterii de raportare.

Astfel, echitatea este superioara egalitatii, aceasta presupunand un echilibru complex intre subiectul dreptului si ceilalti, inclusiv cu natura.

Dar viata a demonstrat ca binele si echitatea nu sunt suficiente pentru a exista dreptul atata timp cat nu intervine arta de a asigura binele in conditiile echitatii. Deci, al treilea element al conceptului de drept, il constituie arta de a satisface binele, in conditiile echitatii, adica in asa fel incat sa nu produca un rau nejustificat celorlalti.

Starea sau obtinerea starii de bine in conditii de echitate adica dreptul, trebuie sa fie recunoscuta si respectata de individ si societate. Trecerea de la regula de a-si face singur dreptate, la principiul impartirii dreptatii de catre societate, a constituit un progres deosebit, or impartirea dreptatii este o arta.

Deci, dreptul constituie posibilitatea recunoscuta de societate sau comportamentul impus de aceasta in a satisface necesitatile sociale ale subiectului activ si pasiv, in spiritul echitatii, de a face, a nu face, de a da sau a nu da , ori de a primii ceva, asigurate prin forta de constrangere a statului. Dreptul este un concept relativ care apare numai in relatia dintre doua sau mai multe persoane numite subiecti.

Dreptul presupune totdeauna o obligatie pentru altcineva, de aceea nu putem vorbi de drept daca nu exista o obligatie corelativa a altei persoane, grup, societate. Deci, dreptul presupune cel putin doua subiecte, intr-o anumita relatie, care devine raport juridic atunci cand este reglementata. Unul dintre subiecte este subiectul activ, adica cel care are posibilitatea recunoscuta si asigurata de societate si respectiv stat, de a-si satisface o necesitate potrivit dreptului respectiv. Activitatea subiectului activ (posibilitatea recunoscuta) este concretizata, precizata, in asa-zisele atribute, prerogative ale dreptului acestuia. Spre exemplu dreptul de proprietate presupune trei prerogative ale subiectului activ:

a) posibilitatea de a poseda bunul respectiv, "posesia";

b) posibilitatea de a-l folosi adica, "folosinta";

c) posibilitatea de a dispune de bunul sau fizic (a distruge, a modifica, a transforma) si juridic (a inchiria, a vinde etc.), adica "dispozitia". Subiectele pasive ale dreptului sunt toti subiectii care au obligatii corelative prerogativelor dreptului subiectului activ. Obligatia este legatura recunoscuta, sau impusa de societate prin intermediul statului unui subiect, fata de dreptul altui subiect, prin care acesta este tinut ca in spiritul binelui si echitatii sa faca, sa nu faca, sa dea sau sa nu dea ceva, sub sanctiunea constrangerii statale. Prin "drept" societatea ocroteste interesele individului, familiei, colectiviatii si ale societatii.

Preview document

Drept Constitutional - Pagina 1
Drept Constitutional - Pagina 2
Drept Constitutional - Pagina 3
Drept Constitutional - Pagina 4
Drept Constitutional - Pagina 5
Drept Constitutional - Pagina 6
Drept Constitutional - Pagina 7
Drept Constitutional - Pagina 8
Drept Constitutional - Pagina 9
Drept Constitutional - Pagina 10
Drept Constitutional - Pagina 11
Drept Constitutional - Pagina 12
Drept Constitutional - Pagina 13
Drept Constitutional - Pagina 14
Drept Constitutional - Pagina 15
Drept Constitutional - Pagina 16
Drept Constitutional - Pagina 17
Drept Constitutional - Pagina 18
Drept Constitutional - Pagina 19
Drept Constitutional - Pagina 20
Drept Constitutional - Pagina 21
Drept Constitutional - Pagina 22
Drept Constitutional - Pagina 23
Drept Constitutional - Pagina 24
Drept Constitutional - Pagina 25
Drept Constitutional - Pagina 26
Drept Constitutional - Pagina 27
Drept Constitutional - Pagina 28
Drept Constitutional - Pagina 29
Drept Constitutional - Pagina 30
Drept Constitutional - Pagina 31
Drept Constitutional - Pagina 32
Drept Constitutional - Pagina 33
Drept Constitutional - Pagina 34
Drept Constitutional - Pagina 35
Drept Constitutional - Pagina 36
Drept Constitutional - Pagina 37
Drept Constitutional - Pagina 38
Drept Constitutional - Pagina 39
Drept Constitutional - Pagina 40
Drept Constitutional - Pagina 41
Drept Constitutional - Pagina 42
Drept Constitutional - Pagina 43
Drept Constitutional - Pagina 44
Drept Constitutional - Pagina 45
Drept Constitutional - Pagina 46
Drept Constitutional - Pagina 47
Drept Constitutional - Pagina 48
Drept Constitutional - Pagina 49
Drept Constitutional - Pagina 50
Drept Constitutional - Pagina 51
Drept Constitutional - Pagina 52
Drept Constitutional - Pagina 53
Drept Constitutional - Pagina 54
Drept Constitutional - Pagina 55
Drept Constitutional - Pagina 56
Drept Constitutional - Pagina 57
Drept Constitutional - Pagina 58
Drept Constitutional - Pagina 59
Drept Constitutional - Pagina 60
Drept Constitutional - Pagina 61
Drept Constitutional - Pagina 62
Drept Constitutional - Pagina 63
Drept Constitutional - Pagina 64
Drept Constitutional - Pagina 65
Drept Constitutional - Pagina 66
Drept Constitutional - Pagina 67
Drept Constitutional - Pagina 68
Drept Constitutional - Pagina 69
Drept Constitutional - Pagina 70
Drept Constitutional - Pagina 71
Drept Constitutional - Pagina 72
Drept Constitutional - Pagina 73
Drept Constitutional - Pagina 74
Drept Constitutional - Pagina 75
Drept Constitutional - Pagina 76
Drept Constitutional - Pagina 77
Drept Constitutional - Pagina 78
Drept Constitutional - Pagina 79
Drept Constitutional - Pagina 80
Drept Constitutional - Pagina 81
Drept Constitutional - Pagina 82
Drept Constitutional - Pagina 83
Drept Constitutional - Pagina 84
Drept Constitutional - Pagina 85
Drept Constitutional - Pagina 86
Drept Constitutional - Pagina 87
Drept Constitutional - Pagina 88
Drept Constitutional - Pagina 89
Drept Constitutional - Pagina 90
Drept Constitutional - Pagina 91
Drept Constitutional - Pagina 92
Drept Constitutional - Pagina 93
Drept Constitutional - Pagina 94
Drept Constitutional - Pagina 95
Drept Constitutional - Pagina 96
Drept Constitutional - Pagina 97
Drept Constitutional - Pagina 98
Drept Constitutional - Pagina 99
Drept Constitutional - Pagina 100
Drept Constitutional - Pagina 101
Drept Constitutional - Pagina 102
Drept Constitutional - Pagina 103
Drept Constitutional - Pagina 104
Drept Constitutional - Pagina 105
Drept Constitutional - Pagina 106
Drept Constitutional - Pagina 107
Drept Constitutional - Pagina 108
Drept Constitutional - Pagina 109
Drept Constitutional - Pagina 110
Drept Constitutional - Pagina 111
Drept Constitutional - Pagina 112
Drept Constitutional - Pagina 113
Drept Constitutional - Pagina 114
Drept Constitutional - Pagina 115
Drept Constitutional - Pagina 116
Drept Constitutional - Pagina 117
Drept Constitutional - Pagina 118
Drept Constitutional - Pagina 119
Drept Constitutional - Pagina 120
Drept Constitutional - Pagina 121
Drept Constitutional - Pagina 122
Drept Constitutional - Pagina 123

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.DOC

Alții au mai descărcat și

Drept Constituțional

CAPITOLUL-1 Abordarea tradiţională a suveranităţii statului 1.1.Noţiunea de suveranitate 1.1.1 Statul şi suveranitatea statului Statul a fost,...

Cetățenia

Cap. 2 NOTIUNEA DE CETATENIE Organizarea concreta a statului nu se poate realiza decât în raport cu populatia si cu teritoriul. Populatia îsi...

Drepturile Omului în Era Integrării și Globalizării

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI.5 1.2. IMPORTANȚA DREPTURILOR OMULUI ÎN EPOCA...

Executarea Silită Imobiliară

Capitolul 1 Notiuni generale despre executerea silita 1.1Conceptul de executare silită Executarea silită au urmarirea silita este procedura prin...

Drept Constituțional

1. Consideratii generale privind N J si cele de drept const Norma juridica este acea regula de conduita cu caracter general si impersonal, emisa...

Actiunea Normelor Juridice in Timp, Spatiu si Asupra Persoanelor

Conceptul de norma juridica si trasaturile acesteia Pentru a putea vorbi despre actiunea normelor juridice in timp, spatiu si asupra persoanelor,...

Controlul constitutionalitatii legilor exercitat de curtea constitutionala.

Statul de drept Aceasta sintagma reflecta interdependenta dintre cele doua fenomene sociale, fiecare având tendinte opuse: statul (puterea) de...

Metodologia Juridică

METODOLOGIA JURIDICA 1. Notiunea metodologiei juridice Stiinta dreptului, chemata sa cerceteze realitatea juridica extrem de dinamica si...

Ai nevoie de altceva?