Drept Constitutional

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 130 în total
Cuvinte : 53886
Mărime: 252.81KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marius Balan
Curs pe subiecte de examen, Anul I, sem. I

Extras din document

Subiect (1) Noţiune de Constituţie.

I. TEORIA GENERALĂ A CONSTITUŢIEI

1.NOTIUNEA DE CONSTITUTIE

Sub aspect etimologic, noţiunea de constituţie este legată de verbul latin

constituo (= a statornici, a aşeza cu temei).

În Roma antică, împăraţii adoptau aşa numitele constituţii imperiale (edict, decret, mandat sau rescript), formal subordonate legilor (adoptate de adunările poporului) şi actelor Senatului. În fapt însă, prin renunţarea la convocarea adunărilor poporului şi în urma subordonării absolute a Senatului faţă de puterea imperială, constituţiile adoptate de împăraţi au ajuns (începând din prima jumătate a secolului I după Hristos) principalele surse formale ale dreptului roman imperial. Acest fapt a ocazionat asocierea semnificaţiei de "lege fundamentală" cuvântului "constituţie".

La începutul evului mediu, termenul "constituţie" era utilizat cu precădere în limbajul ecleziastic pentru a desemna anumite reguli monastice. Ulterior, începând cu primele secole ale epocii moderne, prin "constituţie" se înţelegea alcătuirea ori structura politico-juridică a unei entităţi politice ori a unui anumit stat. În acest sens, orice stat avea o constituţie.

"Constituţia" cuprindea regulile fundamentale privind organizarea politică a statului; forma de guvernământ; atribuţiile şi prerogativele şefului statului; magistraturile în acel stat, precum şi atribuţiile magistraţilor; statutul locuitorilor, supuşilor ori cetăţenilor; regimul proprietăţii şi al moştenirii etc. Normele respective nu se găseau însă - de cele mai multe ori - consemnate într-un act normativ scris, şi, cu atât mai puţin, într-un unic act legislativ.

În secolul XVIII se impune ideea adoptării unui act legislativ de către reprezentanţa naţională - ceea ce atestă impunerea concepţiei suveranităţii naţionale sau populare - act care să consacre relaţiile fundamentale în stat. Un asemenea act ar fi reprezentat o limitare considerabilă a prerogativelor monarhului - ale cărui puteri şi atribuţii se bazau pe tradiţie şi nu pe acte scrise - constituind totodată un puternic instrument favorabil intereselor stării a III-a (= burgheziei), aflată în ascensiune pe plan social şi politic. Consacrarea expresă (şi limitativă) a întinderii atribuţiilor puterii centrale constituia totodată şi o garanţie a libertăţii colective şi individuale a celor guvernaţi, în condiţiile apariţiei statului modern, caracterizat prin adoptarea frecventă de acte normative ce modifică dreptul existent (şi, odată cu acesta, garanţiile vechilor libertăţi), prin armată permanentă, un corp de funcţionari publici şi prin extinderea fără precedent a funcţiilor şi atribuţiilor statale, ceea ce implica şi o creştere substanţială a sarcinilor fiscale ale populaţiei.

Noile raporturi politice şi juridice impun pe de o parte delimitarea mai strictă a prerogativelor statului - a cărui atotputernicie din ce în ce mai vădită îl pune în conflict cu drepturile şi interesele individuale - dar şi legitimarea acestor prerogative până nu demult inacceptabil de largi printr-o manifestare expresă a celor voinţei guvemaţi.

Ca atare alături de vechiul concept material al noţiunii de constituţie (care ia în considerare conţinutul şi importanţa relaţiilor reglementate) apare un concept formal: constituţia este legea fundamentală adoptată de către o adunare reprezentativă (parlament, reprezentanţă naţională, convenţie naţională, adunare constituantă), printr-o procedură specială, diferită de cea uzitată în cazul legilor ordinare, având forţă juridică superioară acestora. Forţa juridică superioară a constituţiei (şi implicit a garanţiei drepturilor fundamentale conţinute în aceasta) reprezenta un eficient mijloc de apărare contra pericolelor atotputerniciei statale.

Ideii moderne de constituţie i se asociază şi principiul separaţiei puterilor. În concepţia Franţei revoluţionare, formulată în art. 16 al Declaraţiei drepturilor omului şi cetăţeanului din 26 august 1789, "orice societate în care garanţia drepturilor şi a libertăţilor nu este înfăptuită, şi nici separaţia puterilor în stat nu este realizată, nu are constituţie".

Evident, ideea consacrării într-o lege fundamentală adoptată de către o adunare reprezentativă a unor reguli fundamentale privind organizarea statului precum şi limitele puterii acestuia are mai mult decât simple consecinţe de ordin tehnic şi nu se reduce la un aspect formal. Deşi ideea limitării puterii autorităţii este la fel de veche ca şi statul, iar existenţa unor drepturi aparţinând celor guvernaţi, opozabile deţinătorilor puterii poate fi constatată din cele mai vechi timpuri, îmbinarea acestor idei, încadrarea lor într-o concepţie sistematică şi formularea lor în scris constituie evenimente de natură să transforme profund societatea şi statul. Legile scrise, accesibile în principiu cunoaşterii şi înţelegerii oricui constituiau o garanţie a drepturilor supuşilor sau cetăţenilor.

O reglementare scrisă clară, raţională şi sistematică permitea instituirea unei ordini juridice inteligibile, suple şi dinamice, în care individul să poată anticipa consecinţele actelor sale, să poată prevedea rezultatul judecăţii în caz de litigiu şi să depindă mai puţin de bunăvoinţa, înţelegerea sau capriciul unui magistrat ori demnitar.

Apariţia şi impunerea unei economii dominate de valorile pieţii şi a unei societăţi orientată spre evoluţie şi deschidere vor încuraja tendinţa de a aplica în domeniul dreptului public reguli şi instituţii specifice dreptului privat. Noţiunea de "contract social" este un exemplu în acest sens.

Claritatea şi previzibilitatea normelor de drept public sunt asigurate într-o măsură considerabilă în cazul în care legii fundamentale scrise i se conferă o forţă juridică superioară oricărei alte reglementări, scrise sau cutumiare.

Supremaţia normelor constituţionale, implicând abrogarea oricăror cutume sau legiuiri mai vechi incompatibile cu dispoziţiile acesteia precum şi lipsirea de efect a oricărui act normativ ulterior care contravine dispoziţiilor respective, este o componentă esenţială a noţiunii moderne de constituţie.

Din acest motiv, criteriul formal al definirii acesteia are un rol atât de important în societatea modernă. Criteriul formal nu epuizează însă conţinutul noţiunii de constituţie.

O analiză istorică sau sociologică a evoluţiei statelor poate evidenţia oricând faptul că anumite reglementări (privitoare, de exemplu, la contracte, comerţ, proprietate, moştenire sau la sistemul fiscal) au avut consecinţe mult mai durabile şi mai profunde asupra evoluţiei acestor state decât anumite norme constituţionale. În consecinţă, în definirea constituţiei ar trebui luat în considerare şi criteriul material.

Sub aspect formal, o constituţie este o lege fundamentală, intitulată de regulă chiar "constituţie", adoptată de o adunare special constituită - adunarea constituantă - conform unei proceduri speciale, deosebite de cea a adoptării legilor ordinare, şi care are o forţă juridică superioară celorlalte legi.

Sub aspect material, constituţia include toate reglementările, indiferent de sursa lor formală, referitoare la:

Preview document

Drept Constitutional - Pagina 1
Drept Constitutional - Pagina 2
Drept Constitutional - Pagina 3
Drept Constitutional - Pagina 4
Drept Constitutional - Pagina 5
Drept Constitutional - Pagina 6
Drept Constitutional - Pagina 7
Drept Constitutional - Pagina 8
Drept Constitutional - Pagina 9
Drept Constitutional - Pagina 10
Drept Constitutional - Pagina 11
Drept Constitutional - Pagina 12
Drept Constitutional - Pagina 13
Drept Constitutional - Pagina 14
Drept Constitutional - Pagina 15
Drept Constitutional - Pagina 16
Drept Constitutional - Pagina 17
Drept Constitutional - Pagina 18
Drept Constitutional - Pagina 19
Drept Constitutional - Pagina 20
Drept Constitutional - Pagina 21
Drept Constitutional - Pagina 22
Drept Constitutional - Pagina 23
Drept Constitutional - Pagina 24
Drept Constitutional - Pagina 25
Drept Constitutional - Pagina 26
Drept Constitutional - Pagina 27
Drept Constitutional - Pagina 28
Drept Constitutional - Pagina 29
Drept Constitutional - Pagina 30
Drept Constitutional - Pagina 31
Drept Constitutional - Pagina 32
Drept Constitutional - Pagina 33
Drept Constitutional - Pagina 34
Drept Constitutional - Pagina 35
Drept Constitutional - Pagina 36
Drept Constitutional - Pagina 37
Drept Constitutional - Pagina 38
Drept Constitutional - Pagina 39
Drept Constitutional - Pagina 40
Drept Constitutional - Pagina 41
Drept Constitutional - Pagina 42
Drept Constitutional - Pagina 43
Drept Constitutional - Pagina 44
Drept Constitutional - Pagina 45
Drept Constitutional - Pagina 46
Drept Constitutional - Pagina 47
Drept Constitutional - Pagina 48
Drept Constitutional - Pagina 49
Drept Constitutional - Pagina 50
Drept Constitutional - Pagina 51
Drept Constitutional - Pagina 52
Drept Constitutional - Pagina 53
Drept Constitutional - Pagina 54
Drept Constitutional - Pagina 55
Drept Constitutional - Pagina 56
Drept Constitutional - Pagina 57
Drept Constitutional - Pagina 58
Drept Constitutional - Pagina 59
Drept Constitutional - Pagina 60
Drept Constitutional - Pagina 61
Drept Constitutional - Pagina 62
Drept Constitutional - Pagina 63
Drept Constitutional - Pagina 64
Drept Constitutional - Pagina 65
Drept Constitutional - Pagina 66
Drept Constitutional - Pagina 67
Drept Constitutional - Pagina 68
Drept Constitutional - Pagina 69
Drept Constitutional - Pagina 70
Drept Constitutional - Pagina 71
Drept Constitutional - Pagina 72
Drept Constitutional - Pagina 73
Drept Constitutional - Pagina 74
Drept Constitutional - Pagina 75
Drept Constitutional - Pagina 76
Drept Constitutional - Pagina 77
Drept Constitutional - Pagina 78
Drept Constitutional - Pagina 79
Drept Constitutional - Pagina 80
Drept Constitutional - Pagina 81
Drept Constitutional - Pagina 82
Drept Constitutional - Pagina 83
Drept Constitutional - Pagina 84
Drept Constitutional - Pagina 85
Drept Constitutional - Pagina 86
Drept Constitutional - Pagina 87
Drept Constitutional - Pagina 88
Drept Constitutional - Pagina 89
Drept Constitutional - Pagina 90
Drept Constitutional - Pagina 91
Drept Constitutional - Pagina 92
Drept Constitutional - Pagina 93
Drept Constitutional - Pagina 94
Drept Constitutional - Pagina 95
Drept Constitutional - Pagina 96
Drept Constitutional - Pagina 97
Drept Constitutional - Pagina 98
Drept Constitutional - Pagina 99
Drept Constitutional - Pagina 100
Drept Constitutional - Pagina 101
Drept Constitutional - Pagina 102
Drept Constitutional - Pagina 103
Drept Constitutional - Pagina 104
Drept Constitutional - Pagina 105
Drept Constitutional - Pagina 106
Drept Constitutional - Pagina 107
Drept Constitutional - Pagina 108
Drept Constitutional - Pagina 109
Drept Constitutional - Pagina 110
Drept Constitutional - Pagina 111
Drept Constitutional - Pagina 112
Drept Constitutional - Pagina 113
Drept Constitutional - Pagina 114
Drept Constitutional - Pagina 115
Drept Constitutional - Pagina 116
Drept Constitutional - Pagina 117
Drept Constitutional - Pagina 118
Drept Constitutional - Pagina 119
Drept Constitutional - Pagina 120
Drept Constitutional - Pagina 121
Drept Constitutional - Pagina 122
Drept Constitutional - Pagina 123
Drept Constitutional - Pagina 124
Drept Constitutional - Pagina 125
Drept Constitutional - Pagina 126
Drept Constitutional - Pagina 127
Drept Constitutional - Pagina 128

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Supremația Constituției

Capitolul I. Teoria Constituţiei Constituţia, ca lege fundamentală a statului, reprezintă izvorul juridic al dreptului constituţional. Ea stă la...

Dreptul Constitutional Comparat - Sistemul Constitutional al Italiei

$1 Premise politice ale Constitutiei din 1947. Italia a trecut de la un regim politic totalitar, de la o dictatura de tip fascist, la un regim...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Drept Constitutional

1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept? a. ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii b. reguli...

Aspecte de Teorie si Practica in Materia Infractiunii de Violare de Domiciliu

Capitolul I: Consideraţii generale asupra infracţiunilor contra persoanei Încă din cele mai vechi timpuri importanţa principiului garantării şi...

Evoluția Procesului Constituțional în România

Începuturile Constituţiei Constitutia este principalul izvor al dreptului constitutional. Aparitia constitutiei a fost generata de o anumita...

Dreptul Constituțional

Introducere Ramura principală a dreptului este dreptul constituţional care prin normele sale consacră şi ocroteşte cele mai importante valori...

Ai nevoie de altceva?