Drept Constituțional Comparat

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 48702
Mărime: 175.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marius Balan

Cuprins

I. Noţiunea de constituţie

II. Separaţia puterilor în stat

III. Drepturile şi libertăţile fundamentale : aprecieri generale

IV. Sistemul constituţional al SUA

- Cazul Marbury vs. Madison (1803)

- Cazul Plessy v. Ferguson (1896)

- Cazul United States v. Darby (1941)

- Cazul Wickard v. Filburn (1942)

- Cazul Roe v. Wade (1975)

- Cazul United States v. Lopez (1995)

V. Sistemul constituţional al Republicii Franceze

VI. Sistemul constituţional al Republicii Federale Germania

- Cazul Lüth (1958)

Extras din document

I. Noţiunea de constituţie

Evoluţia istorică a conceptului de constituţie

Marius Balan

Noţiunile incidente sferei politicii au semnificaţii variabile. Naşterea lor este legată de o anumită constelaţie de circumstanţe istorice, de anumite confluenţe, convergenţe, conflicte sau opoziţii de mentalităţi ori interese, iar viaţa lor este durabil marcată de acestea; schimbarea inevitabilă şi greu reversibilă a acestor factori antrenează pe de o parte modificarea rolului, funcţiilor şi chiar a sensului noţiunilor respective, iar pe de altă parte, ocultarea totală sau parţială a semnificaţiei lor iniţiale.

Sub aspect metodologic, ni se pare relevantă „istoria conceptelor”: „o metodă specializată de critică a surselor, atentă în privinţa utilizării noţiunilor politice şi sociale esenţiale” Istoricitatea conceptelor politice este examinată fără a limita demersul ştiinţific la simpla istorie a limbajului; istoria conceptelor înnoieşte istoria ideilor şi a doctrinelor încercând „să rupă naivul cerc vicios care leagă cuvintele de lucruri [ ]. Un cuvânt devine concept atunci când totalitatea unui ansamblu de semnificaţii şi de experienţe politice şi sociale în care şi pentru care acest cuvânt este utilizat intră în acel unic cuvânt. [ ] Un cuvânt conţine posibilităţile unor semnificaţii, un concept reuneşte în el un ansamblu de semnificaţii” Importantă pentru decelarea câmpului semantic al unui concept este aşadar evidenţierea contextului teoretico-istoric în care acesta operează, precum şi a rolului şi funcţiilor ce-i revin în cadrul acestui context.

Câmpul semantic al noţiunii de constituţie cuprinde elemente precum starea, natura sau caracterul unui lucru, o anumită ordine, precum şi instituirea sau redactarea unui text scris, vizând esenţa a ceea ce este „constituit”.

Într-un celebru pasaj din Politica, Aristotel desemna „constituţia” (=πολιτεία) drept „organizarea magistraturilor, modul lor de distribuţie, <stabilirea celei> suverane în constituţie şi scopul fiecărei comunităţi”. Autorul preciza că „legile trebui stabilite în funcţie de constituţie, şi toate sunt stabilite astfel, iar nu constituţia în funcţie de legi”. Termenul respectiv desemna aşadar pentru Aristotel un sistem de magistraturi, având în vârf o magistratură supremă, şi mai puţin structura socială şi statală de ansamblu

Pentru Cicero, termenul de „constituţie” avea un sens apropiat celui modern: „această constituţie [haec constitutio / cette constitution] are în primul rând meritul unei mari egalităţi, fără de care oamenii cu greu pot rămâne pentru mult timp liberi, apoi ea este durabilă, întrucât printr-un viciu inseparabil de primele forme de care am vorbit anterior, şi care le denaturează cu uşurinţă, tiranul succede regelui, o facţiune aristocraţiei iar anarhia statului popular ” Sunt decelabile patru elemente ale „constituţiei” (constitutio): autoritatea ei în baza vechimii şi a confirmării în timp , forţa ei de echilibrare a societăţii şi a organizării statale (aequabilitas), funcţia de menţinere a libertăţii, precum şi stabilitatea de durată (firmitudo); în accepţiune, termenul ciceronian de constituţie nu a mai fost utilizat în perioada următoare

O accepţiune diferită va reveni acestui termen în practica politică şi juridică a Imperiului. Actele Împăratului (edicte, decrete, rescripte şi mandate) vor fi desemnate, iniţial neoficial, în limbajul curent al nespecialiştilor, drept „constituţii”, termen care nu apare la început în actele publice oficiale În primul secol după Hristos, prerogativa împăratului de a adopta dispoziţii cu caracter de lege nu este nici pe departe recunoscută fără rezerve; relaţiile vor fi însă altele în cursul secolului următor Treptat, tuturor actelor imperiale li se recunoaşte forţa de lege.

Preview document

Drept Constituțional Comparat - Pagina 1
Drept Constituțional Comparat - Pagina 2
Drept Constituțional Comparat - Pagina 3
Drept Constituțional Comparat - Pagina 4
Drept Constituțional Comparat - Pagina 5
Drept Constituțional Comparat - Pagina 6
Drept Constituțional Comparat - Pagina 7
Drept Constituțional Comparat - Pagina 8
Drept Constituțional Comparat - Pagina 9
Drept Constituțional Comparat - Pagina 10
Drept Constituțional Comparat - Pagina 11
Drept Constituțional Comparat - Pagina 12
Drept Constituțional Comparat - Pagina 13
Drept Constituțional Comparat - Pagina 14
Drept Constituțional Comparat - Pagina 15
Drept Constituțional Comparat - Pagina 16
Drept Constituțional Comparat - Pagina 17
Drept Constituțional Comparat - Pagina 18
Drept Constituțional Comparat - Pagina 19
Drept Constituțional Comparat - Pagina 20
Drept Constituțional Comparat - Pagina 21
Drept Constituțional Comparat - Pagina 22
Drept Constituțional Comparat - Pagina 23
Drept Constituțional Comparat - Pagina 24
Drept Constituțional Comparat - Pagina 25
Drept Constituțional Comparat - Pagina 26
Drept Constituțional Comparat - Pagina 27
Drept Constituțional Comparat - Pagina 28
Drept Constituțional Comparat - Pagina 29
Drept Constituțional Comparat - Pagina 30
Drept Constituțional Comparat - Pagina 31
Drept Constituțional Comparat - Pagina 32
Drept Constituțional Comparat - Pagina 33
Drept Constituțional Comparat - Pagina 34
Drept Constituțional Comparat - Pagina 35
Drept Constituțional Comparat - Pagina 36
Drept Constituțional Comparat - Pagina 37
Drept Constituțional Comparat - Pagina 38
Drept Constituțional Comparat - Pagina 39
Drept Constituțional Comparat - Pagina 40
Drept Constituțional Comparat - Pagina 41
Drept Constituțional Comparat - Pagina 42
Drept Constituțional Comparat - Pagina 43
Drept Constituțional Comparat - Pagina 44
Drept Constituțional Comparat - Pagina 45
Drept Constituțional Comparat - Pagina 46
Drept Constituțional Comparat - Pagina 47
Drept Constituțional Comparat - Pagina 48
Drept Constituțional Comparat - Pagina 49
Drept Constituțional Comparat - Pagina 50
Drept Constituțional Comparat - Pagina 51
Drept Constituțional Comparat - Pagina 52
Drept Constituțional Comparat - Pagina 53
Drept Constituțional Comparat - Pagina 54
Drept Constituțional Comparat - Pagina 55
Drept Constituțional Comparat - Pagina 56
Drept Constituțional Comparat - Pagina 57
Drept Constituțional Comparat - Pagina 58
Drept Constituțional Comparat - Pagina 59
Drept Constituțional Comparat - Pagina 60
Drept Constituțional Comparat - Pagina 61
Drept Constituțional Comparat - Pagina 62
Drept Constituțional Comparat - Pagina 63
Drept Constituțional Comparat - Pagina 64
Drept Constituțional Comparat - Pagina 65
Drept Constituțional Comparat - Pagina 66
Drept Constituțional Comparat - Pagina 67
Drept Constituțional Comparat - Pagina 68
Drept Constituțional Comparat - Pagina 69
Drept Constituțional Comparat - Pagina 70
Drept Constituțional Comparat - Pagina 71
Drept Constituțional Comparat - Pagina 72
Drept Constituțional Comparat - Pagina 73
Drept Constituțional Comparat - Pagina 74
Drept Constituțional Comparat - Pagina 75
Drept Constituțional Comparat - Pagina 76
Drept Constituțional Comparat - Pagina 77
Drept Constituțional Comparat - Pagina 78
Drept Constituțional Comparat - Pagina 79
Drept Constituțional Comparat - Pagina 80
Drept Constituțional Comparat - Pagina 81
Drept Constituțional Comparat - Pagina 82
Drept Constituțional Comparat - Pagina 83
Drept Constituțional Comparat - Pagina 84
Drept Constituțional Comparat - Pagina 85
Drept Constituțional Comparat - Pagina 86
Drept Constituțional Comparat - Pagina 87
Drept Constituțional Comparat - Pagina 88
Drept Constituțional Comparat - Pagina 89
Drept Constituțional Comparat - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Drept Constitutional Comparat.doc

Alții au mai descărcat și

Constatarea Medico-Legala a Asfixiilor Mecanice prin Comprimarea Gatului

INTRODUCERE Analizând rapoartele de activitate ale institutelor de medicină legală din ţară ,se poate observa creşterea numărului de decese ca...

Ordinea Constitutionala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Ordinea constitutionala este impusa si mentinuta de legea fundamentala , respectiv de Constitutie si de întregul sistem juridic national supus...

Reglementări Constituționale privind Instituția Șefului de Stat în România

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC PRIVIND INSTUŢIA ŞEFULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 1.1 Tradiţii ale instituţiei şefului de stat în Ţările Române în...

Curtea Constitutionala a Romaniei

1. Controlul Constituţionalităţii în România În România, controlul Constituţionalităţii işi găseşte reglementarea în art. 142-147 din Constituţie,...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

Analizand definitia constitutiei putem remarca faptul ca aceasta constituie acel act juridic fundamental care se bucura de suprematie in raport cu...

Definiția și Obiectul Identificării Criminalistice

Definiţia si obiectul identificarii criminalistice CAPITOLUL I 1. Noţiuni introductive Ca ştiinţă autonomă criminalistica s a format la finele...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

1. INTRODUCERE 1. 1. SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA EVOLUŢIEI CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE a) Modelul american A fost impus pe cale...

Rolul Sefului Statului in Sistemul Constitutional Roman, Francez si Italian

Institutia sefului de stat isi are originea in inceputurile organizarii vietii de stat , cand colectivitatiile umane, aflate la debutul...

Ai nevoie de altceva?